Care e procedura de alocare a vilelor de protocol pentru foștii președinți ai României și ce beneficii au după mandat. Ce alte țări dau case foștilor conducători

Foștii președinți ai României își păstrează o parte din beneficiile pe care le-au avut pe timpul mandatului, mai puțin unul esențial: puterea. Primesc în schimb bani, angajați la cabinet, pază și protecție, control medical complet și, nu în ultimul rând, o locuință de serviciu. Scandalul privind pregătirea unei vile de lux pentru Klaus Iohannis a redeschis discuția despre drepturile foștilor șefi de stat din România.

Locuințele de protocol acordate foștilor președinți ai României sunt reglementate prin Legea nr. 406/2001. Această lege stabilește condițiile și beneficiile pe care le pot primi foștii președinți, inclusiv dreptul la o locuință de la Regia Autonomă a Protocolului de Stat – RAPPS.

Concret, legea stabilește principalele condiții și aspecte privind acordarea unei locuințe de protocol.

Persoana care solicită o locuință prezidențială trebuie să fi îndeplinit funcția de președinte al României și să nu fi fost revocată din funcție prin procedura de suspendare și demitere.

Aceasta este una dintre condițiile pentru a beneficia de locuința de protocol și celelalte drepturi specifice.

Președintele Klaus Iohannis, spre exemplu, poate face cerere pentru o casă abia după ce își termină mandatul.

• Citește și: EXCLUSIV 12 indicii că vila de lux din Aviatorilor pentru care se cheltuiesc 9 milioane de euro va deveni locuința președintelui Klaus Iohannis după terminarea celui de-al doilea mandat

Deși o serie de investigații de presă au arătat că i se pregătește o locuință de lux, instituțiile statului au evitat explicațiile și s-au limitat să spună doar că acesta nu a făcut nici o cerere în acest sens. Doar că nici nu avea cum, potrivit legii el trebuind să aștepte finalul mandatului.

RAPPS a evitat subiectul și nu a răspuns unei solicitări a G4Media, prin care am întrebat o serie de lucruri generale legate de locuințele pentru foștii președinți:

• când se va decide alocarea casei pentru președinte (care sunt pașii care trebuie urmați);
• cine decide ce locuință anume i se alocă (conform procedurii);
• ce caracteristici trebuie să aibă locuința pentru fostul președinte;
• dacă, din punct de vedere al caracteristicilor și dotărilor, există o listă de locuințe care pot fi atribuite fostului președinte.

G4Media a scris că fostul sediu al Partidului Național Liberal și al ALDE de pe Bulevardul Aviatorilor numărul 86 din București este pe cale să fie transformat într-o ”locuință individuală” care va fi atribuită președintelui Klaus Iohannis după ce acesta își va termina al doilea mandat.

Lucrările de amenajare vor costa 45 de milioane de lei (circa 9 milioane de euro).

RAPPS a refuzat să precizeze și  cine decide ce locuință primește fostul președinte, în cazul acesta Klaus Iohannis.

În ce condiții primește un fost președinte, o locuință de protocol

Conform legii amintite, un fost președinte are dreptul la o locuință de protocol care să fie utilizată cu destinația de reședință, care se atribuie pe durata vieții sale.

Legea spune că aceasta nu poate fi locuința pe care a avut-o ca șef al statului, ci trebuie găsită o altă casă.

Cheltuielile de întreținere și reparații pentru locuința de protocol sunt suportate de stat. Administrarea locuinței este asigurată RAPPS .

Detaliile exacte privind suprafața, dotările specifice sau tipul locuinței nu sunt descrise exhaustiv în lege, dar se asigură ca locuința să ofere un standard adecvat pentru o fostă oficialitate de rang înalt. Deși legea nu detaliază criterii specifice privind dimensiunea sau dotările locuinței, în practică locuința trebuie să ofere un standard ridicat de confort și siguranță.

Dacă reședința intră în renovare, fostul președinte are dreptul la folosința gratuită pe o perioadă de maximum 12 luni a unei locuințe, cu destinația de reședință, în suprafață de maximum 200 de metri pătrați, în perioada executării lucrărilor de reparații.

Toate cheltuielile de întreținere și reparații necesare pentru locuința de protocol sunt acoperite de stat, ceea ce include costurile de reparații curente, mentenanță și alte servicii necesare pentru păstrarea locuinței într-o stare optimă.

Ce condiții trebuie să îndeplinească locuința pentru un fost președinte

În practică, locuința trebuie să permită implementarea măsurilor de securitate oferite de Serviciul de Protecție și Pază (SPP).

Acest lucru poate însemna existența unor facilități sau a unui amplasament care să permită instalarea și accesul personalului de securitate și un acces facil pentru personalul administrativ al RAPPS și personalul auxiliar de deservire. Suplimentar, pe lângă securitate, trebuie să asigure confortul fostului președinte.

Alte beneficii acordate foștilor președinți:

Folosința gratuită a unei locuințe de protocol și a unui spațiu pentru organizarea cabinetului de lucru, încadrat cu un post de consilier și un post de secretar, ambele atribuite cu destinația de reședință.

Fostul președinte are dreptul la o indemnizație lunară în cuantum de 75% din indemnizația acordată președintelui în funcție și la personal de pază și protecție asigurat de Serviciul de Protecție și Pază (SPP).

Mai poate beneficia de folosință gratuita a unui autoturism, asigurată tot de SPP și de personal de deservire (o persoană pentru activitățile de protocol și deservire).

Aceste drepturi se acordă doar dacă fostul președinte nu a fost demis prin procedura de suspendare și demitere, iar beneficiile încetează la data decesului acestuia.

Reședințele foștilor președinți:

Fostul președinte Ion Iliescu locuiește într-un imobil din cartierul Primăverii, pe strada Moliere din București.

Fostul președinte Emil Constantinescu a stat într-o casă din Cotroceni, iar apoi s-a mutat într-o altă vilă în apropiere de Șoseaua Kiseleff. În 2017, casa care i-a fost acordată era într-o stare avansată de degradare (îi căzuse acoperișul) și a avut nevoie de reparații capitale. I s-a cerut să se mute pe durata reparațiilor.

Traian Băsescu a primit o vilă pe Strada Gogol, în cartierul Primăverii. El a pierdut-o după ce a fost declarat definitiv de instanță colaborator al Securității, iar o lege îi interzice să dețină locuință de protocol.

Cum e în alte țări

Majoritatea statelor europene nu oferă locuințe de lux foștilor președinți (Germania, Austria, Italia), deși păstrează pentru aceștia unele beneficii, cum ar fi indemnizație, protecție și birou.

În Franța, Hollande a redus privilegiile foștilor președinți, în 2016. Un decret emis de acesta a restrâns avantajele logistice și materiale acordate foștilor președinți la cinci ani de la plecarea lor de la Elysée.

Pentru șefii de stat aleși după François Hollande, a rămas posibilitatea utilizării la cerere a unui apartament oficial la sfârșitul mandatului, iar în ceea ce privește transportul a fost eliminată mașina de serviciu cu doi șoferi, oferinduli-se foștilor șefi ai statului transport cu trenul sau cu avionul.

Alte țări, precum Rusia, Brazilia sau Africa de Sud aplică această prevedere existentă în legi naționale, iar foștii președinți primesc o locuință pe viață.

Nici foștii președinți ai SUA nu primesc o locuință de protocol oficială. Totuși, aceștia beneficiază de o pensie substanțială, de fonduri pentru angajarea unui personal administrativ și de protecție din partea Serviciului Secret, pe viață.

Mulți foști președinți își achiziționează propriile locuințe, însă cheltuielile legate de securitate și întreținerea birourilor sunt acoperite de stat.