Care este traseul final al centurii Cluj în regim de autostradă. Primăria a preluat proiectul de la guvern și vrea să descongestioneze traficul în oraș și în Florești

Primăria Cluj-Napoca a anunțat miercuri, 13 noiembrie, varianta finală de traseu a viitoarei centuri ocolitoare a Clujului, la profil de autostradă. Este vorba de traseul numit V8, lung de 38 de kilometri, cu capătul vestic dincolo de Gilău și capătul estic dincolo de Apahida. Șoseaua ar urma să aibă 20 de noduri rutiere, unde se va conecta prin bretele de circulație cu actuala rețea rutieră.

Titulatura oficială a șoselei ocolitoare este „Drum Transregio Feleac TR35”, dar, pe plan local, este cunoscută sub numele „centura metropolitană” și de la ea se așteaptă descongestionarea traficului în Cluj-Napoca, dar și pe cel mai aglomerat tronson de șosea din țară, cel dintre Cluj-Napoca și Florești, unde se ajunge la peste 70.000 de vehicule/zi.

Primăriile, în locul guvernului

Proiectul are o miză națională, deoarece reprezintă o tentativă a autorităților locale de a suplini lipsurile celor naționale. Astfel, Primăria Cluj-Napoca a solicitat în 2017 Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere să îi permită să gestioneze problema studiului de fezabilitate (SF), a planului urbanistic zonal și a detaliilor tehnice necesare pentru centura metropolitană. Proiectul zăcea într-un sertar la minister din 2016, când a fost introdus în Masterplanul General de Transport – documentul strategic pe baza căruia se pot obține fonduri europene pentru infrastructura rutieră.

În urma solicitării făcute de primăria clujeană, în noiembrie 2017, autoritățile locale din Cluj-Napoca, Gilău, Apahida și Florești au semnat un protocol cu CNAIR, prin care și-au asumat întocmirea SF-ului și a restului documentației. „Am obținut avizul și aprobarea CNAIR pentru a face în locul Guvernului studiul de fezabilitate”, anunța primarul de Cluj, Emil Boc, în 29 noiembrie 2017.

Contractul pentru realizarea SF-ului, precum și a Planului Urbanistic Zonal (PUZ) și a Documentației Tehnice pentru obținerea Autorizației de Construire (DTAC) a fost semnat după 11 luni, respectiv în 31 octombrie 2018. Câștigătorul, un consorțiu româno-ungar de firme, și-a adjudecat lucrarea în urma contestației, la prețul de 3,7 milioane de euro.

Anul acesta, în luna martie, primăria a propus consorțiului opt variante de traseu. Au urmat diverse studii tehnice, și, la recomandarea specialiștilor, s-a ales varianta V8, cea dată joi publicității.

Ce urmează

Conform înțelegerii din 2017 cu reprezentanții CNAIR, autoritățile locale au termen de doi ani pentru realizarea documentației, termen care expiră în această perioadă. Primăria Cluj-Napoca menționează într-un comunicat de presă că „în perioada următoare” vor fi definitivate studiul de fezabilitate, Planul Urbanistic Zonal și DTAC, urmând ca întreaga documentație să fie predată CNAIR.

Ulterior, este sarcina CNAIR să organizeze licitația pentru lucrările de proiectare și execuție. În Masterplanul de Transport, centura figurează cu o alocare din fonduri europene de 126,35 milioane de euro, pentru exercițiul financiar 2014-2020. Surse independente susțin că valoarea totală ar putea ajunge să fie dublă. Cele mai optimiste aprecieri ale primarului Emil Boc arată că șoseaua ar putea să fie gata în 2024.

„Noi lucrăm în locul Guvernului și, în consecință tot ce lucrăm trebuie să ne avizeze ei, pentru că ei sunt titularii de proiect, ei primesc banii europeni, ei trebuie să organizeze licitația. Noi doar am vrut să grăbim acest proces, să nu pierdem banii europeni și să dăm clujenilor o soluție de mobilitate”, a explicat recent Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.

Într-o a doua etapă a proiectului, ar urma să fie realizate drumurile de legătură, în lungime totală aproximativă de 33,6 km, drumuri noi sau modernizate

Care e traseul

Potrivit traseului publicat joi, primul nod, cel mai vestic, va conecta centura la DN 1, apoi șoseaua va ocoli pe la nord comuna Gilău, și va face joncțiunea cu Autostrada Transilvania, la nodul 2. Apoi, va ocoli, tot pe la nord, Floreștiul, cea mai mare comună din țară. În Cluj-Napoca, centura va intra în apropiere de hipermarketul Cora, va traversa capătul dinspre Florești al cartierului Mănăștur, de la nord spre sud, apoi va vira spre est prin pădurea Făget, cu un nod prevăzut să deservească zona Câmpului, cu intensă dezvoltare imobiliară.

Traseul ajunge apoi în punctul extrem sudic, unde va exista un nod pentru cartierul select Colonia Făget, iar apoi „taie” Feleacul, făcând joncțiunea cu Calea Turzii, principala arteră de intrare în Cluj-Napoca dinspre București. Mai departe, șoseaua ocolește pe la sud zona în dezvoltare Becaș, străbate noul cartier Borhanci, și iese în capătul cartierului Gheorgheni, în apropiere de parcul sportiv, cu noduri rutiere în toate aceste puncte. În continuare, centura traversează proiectatul cartier Sopor, după care urcă spre nord, prin cartierul Someșeni, cu un nod lângă aeroport și apoi lângă fabrica Emerson. De aici, traseul coincide cu actuala șosea de ocolire spre Apahida, care va fi modernizată la nivel de autostradă.