Care sunt recomandările cetățenilor europeni, votate în cadrul dezbaterii desfășurate la Florența, ce vor ajunge pe masa forurilor superioare ale UE, ca strategie pentru viitorul Europei

Sesiune extraordinară de dezbateri la Florența, la finalul săptămânii trecute (10-12 decembrie), la care au participat în jur de 200 de cetățeni europeni (de toate vârstele, din diferite medii sociale și din toate statele membre), ca etapă finală în cadrul unei ample Conferința privind viitorul Europei –  eveniment desfășurat pe grupuri de lucru în mai multe etapte pe parcursul anului 2021.

Runda finală desfășurată la Institutul Universitar European (IUE) din Florența, Italia (a panelului de cetățeni  europeni 2 – „Democrația europeană, valori și drepturi, statul de drept, securitate”) a avut ca obiectiv elaborarea unui set de recomandări și priorități pentru forurile superioare europene, privind democrația, alegerile electorale, libertatea jurnaliștilor, acțiunile de dezinformare din spațiul mediatic, drepturile și valorile europene ale cetățenilor europeni. Au fost abordate, de asemenea, aspecte legate de statul de drept și combaterea tuturor formelor de discriminare. Nu în ultimul rând, au fost discutate aspecte privind securitatea internă a UE, mai precis despre protecția cetățenilor europeni  împotriva actelor de terorism și a altor infracțiuni.

La finalul celor cinci fluxiuri de dezbateri au fost adoptate 39 de recomandări pentru viitorul Europei:

1. Asigurarea drepturilor și nediscriminării (cu accent pe combaterea discriminării și egalitatea de gen), recomandarea fiind ca UE să furnizeze criterii privind antidiscriminarea pe piața muncii (cote pentru tineri, bătrâni, femei, minortăți), acordarea de  subvenții/scutiri de taxe pentru companiile care îndeplinesc aceste criterii. O recomandare se referă la creșeterea gradului de conștientizarea a angajaților cu privire la:

• instituțiile supranaționale și naționale (de exemplu sindicatele)
• mecanisme care să ofere certitutidena că în cadrul companiilor sunt respectate normele existente privind nediscriminarea la locul de muncă
• programe de calificare pentru grupurile sociale care suferă de discriminare pe piața muncii (tineri, bătrâni, femei, minorități).

Concret, s-a propus adoptarea unei legi la nivelul UE, în două etape: „Pe de-o parte acordarea de subvenții pentru cooptarea angajaților din anumite categorii vulnerabile, predispuse discriminării, iar pe de altă parte, obligarea angajatorilor să le asigure acestora contracte de muncă pe o anumită perioadă de timp, pentru a nu exista riscul ca aceste grupuri de angajați să riște concedierea.

 2.  O altă propunere concretă se referă la crearea unui program de stimulare care să faciliteze realizarea de grădinițe și locuri de joacă la prețuri accesibile, în cadrul companiilor mari și mici. UE ar trebui să stimuleze companiile pentru a crea grădinițe, proporțional cu numărul de angajați pe care îl au („unirea vieții de familie cu cea profesională îmbunătățeșe performanțele la locul de muncă, reduce șomajul, și aduce părinții, în special femeile, într-o situație care le permite să-și continue carierea” – s-a menționat în argumentarea acestei propuneri).

3. La punctul privind drepturile omului, drepturilor naturii și animalelor s-a propus definirea unor criterii minime, detaliate, specifice, măsurabile și limitate în timp, astfel încât ele să conducă la standarde mai ridicate în pivința bunăstării vieții animalelor, și, în același timp, să permită tranziția căte o durabilitate climatică și ecologică, dar și spre o agricultură ecologică.

„Recomandăm protejarea calității vieții animalelor și asigurarea sustenabilității în agricultură prin modificarea Directivei 98/58/CE privind protecția animalelor de fermă. Este necesar să se definească criterii minime mai detaliate, în așa fel încât să conducă la standarde mai înalte în materie de calitate a vieții animalelor și totodată să permită realizarea tranziției către sustenabilitatea climatică și a mediului și către agricultura ecologică. Noi, în calitate de cetățeni, credem că este important să existe standarde minime mai ferme care să fie armonizate pe teritoriul Uniunii în domeniul creșterii animalelor. Suntem conștienți că tranziția ar putea pune probleme în unele sectoare agricole care beneficiază de subvenții, precum și pentru cei care fac tranziția către agricultura ecologică și sustenabilă. Însă considerăm că este foarte important ca această tranziție să aibă loc”, se argumentează în favoarea acestei propuneri.

4. La punctul 4 se recomandă promovarea unei agriculturi mai prietenoase cu mediul și impozitarea tuturor emisiilor negative, inclusiv a emisiilor generate de transportul de animale pe distanțe lungi.

„Recomandăm să se promoveze o agricultură mai prietenoasă cu mediul și mai favorabilă climei în Europa și în lume prin impozitarea tuturor emisiilor negative, a pesticidelor și a utilizării apei în regim extrem etc., în funcție de povara lor asupra mediului. Taxele vamale aplicate tuturor produselor agricole importate în UE trebuie să elimine avantajele competitive ale țărilor terțe în care nu se aplică aceleași standarde ca în UE. Pentru a promova agricultura favorabilă animalelor, recomandăm să se impoziteze emisiile generate de transportul de animale pe distanțe lungi. Prin instituirea unui astfel de sistem, credem că este posibil să se sprijine tranziția către o agricultură favorabilă climei și prietenoasă cu mediul”, au argumentat cetățenii participanți la dezbatere.

 5. În contextul actual al multor știri false, se recomandă promovarea unei acoperiri mai independente, mai obiective și mai echilibrată de către mass- media prin:

• Elaborarea unei directive privind standarde minime la nivelul Uniunii pentru independența mass-mediei.
• Promovarea dezvoltării de competențe mediatice pentru fiecare cetățean la nivelul Uniunii.
• UE trebuie să elaboreze o directivă care să asigure independența mass-mediei și libertatea de exprimare.

6. Se recomandă oprirea subvenționării producției agricole în masă, dacă aceasta nu conduce la o tranziție către o agricultură favorabilă climei, sustenabilă din punctul de vedere al mediului și ecologică. „În schimb, recomandăm redirecționarea subvențiilor pentru a susține o tranziție sustenabilă. În loc să vizeze sectorul agriculturii în masă, subvențiile ar trebui să fie redirecționate către ferme aflate în tranziție în vederea asigurării conformității cu noile standarde minime pentru calitatea vieții animalelor”, se precizează în argumentare.

7. Se recomandă ca entitățile care prelucrează date cu caracter personal să fie autorizate la nivelul UE. Aceste entități trebuie să fie, de asemenea, supuse anual unui audit extern independent privind protecția datelor. Ele trebuie să fie sancționate pentru încălcări ale protecției datelor, în mod proporțional cu cifra lor de afaceri anuală, într-o măsură mai strictă decât ceea ce prevede actualul regulament. „Autorizația ar trebui să fie retrasă după două încălcări consecutive și imediat după o încălcare gravă. Recomandăm toate acestea deoarece regulamentele actuale (GDPR) nu sunt suficiente, iar entitățile trebuie să fie monitorizate mai bine și supuse unor sancțiuni mai drastice pentru a garanta că nu încalcă normele privind protecția datelor și dreptul la viața privată”, se argumentează în privința acestei propuneri.

8. O altă recomandare, consolidarea competenței UE în următoarele direcții:

•  Educația privind protecția datelor
• Sensibilizarea cu privire la protecția datelor
• protejarea datelor cu caracter personal ale minorilor. ”Recomandăm să se prevadă norme mai clare și mai stricte în RGPD în ceea ce privește prelucrarea datelor minorilor, inclusiv norme privind consimțământul, verificarea vârstei și controlul exercitat de către tutorii legali”.

De asemenea, se recomandă introducerea unei categorii speciale în GDPR privind datele sensibile ale minorilor (de exemplu, cazierul judiciar, informații privind sănătatea, nuditatea), astfel încât minorii să fie protejați de orice formă de abuz și discriminare.  „Această recomandare este necesară deoarece minorii sunt deosebit de vulnerabili la încălcări ale protecției datelor și ale vieții private, iar în prezent nu există o sensibilizare suficientă cu privire la protecția datelor în rândul publicului larg, în special al minorilor, al cadrelor didactice și al tutorilor legali. Toți aceștia trebuie să învețe cum să folosească serviciile online și offline privind datele și cum să protejeze drepturile la viața privată ale copiilor. În plus, este posibil ca tutorii legali să își dea adesea consimțământul pentru prelucrarea datelor copiilor fără a cunoaște sau a fi informați pe deplin, iar copiii ar putea să falsifice consimțământul părinților.

9. Altă recomandare vizează introducerea unor politici standardizate privind viața privată și a unor formulare de exprimare a consimțământului care să fie ușor de înțeles, concise și ușor de folosit și care să indice în mod clar situațiile în care prelucrarea datelor este strict necesară sau opțională. „Recomandăm ca eliminarea consimțământului să se realizeze simplu, rapid și permanent. Recomandăm să se interzică entităților să își limiteze serviciile mai mult decât este necesar dacă nu există consimțământul pentru prelucrarea opțională a datelor. Recomandăm acest lucru deoarece normele actuale ale UE nu sunt suficient de precise, retragerea consimțământului este anevoioasă, temporară și complexă, iar entitățile nu au niciun interes să își ofere serviciile cetățenilor care își reclamă drepturile la protecția datelor”.

10. O altă recomandare, în privința regulamentului privind condiționalitatea [Regulamentul UE, Euratom – 2020/2092 adoptat la 16 decembrie 2020] să fie modificat astfel: „Democrația europeană/valori și drepturi, statul de drept, securitatea – încât să se aplice tuturor situațiilor de încălcare a statului de drept, nu doar încălcărilor care afectează bugetul UE”.  Regulamentul privind condiționalitatea permite suspendarea fondurilor UE în cazul statelor membre care încalcă statul de drept. Însă, așa cum este formulat în prezent, acesta se aplică doar încălcărilor care afectează sau riscă să afecteze bugetul Uniunii. ΄n plus, actuala formulare a Regulamentului privind condiționalitatea protejează mai degrabă bugetul și instituțiile Uniunii, decât cetățenii statelor membre în cauză. Prin urmare, recomandăm modificarea textului actual al regulamentului, astfel încât să includă toate încălcările statului de drept”, se argumentează în cazul acestei propuneri.

11. Această recomandare se referă la organizarea de către UE a conferințelor anuale privind statul de drept, în urma publicării raportului anual privind statul de drept (mecanismul Comisiei de monitorizare a respectării statului de drept de statele membre). „Statele membre ar trebui să fie obligate să trimită la conferință delegații naționale diverse din punct de vedere social, care să includă atât cetățeni, cât și funcționari publici. Această conferință ar încuraja dialogul între cetățenii UE pe teme legate de statul de drept, precum și a dialogului dintre cetățeni și experții care întocmesc raportul anual privind statul de drept. Credem că, într-o atmosferă de apreciere reciprocă și schimburi de informații, participanții pot să ducă înapoi în țara lor de origine cele mai bune practici și idei. În plus, conferința ar conduce la sensibilizarea și la înțelegerea principiului statului de drept și a constatărilor și procesului care stau la baza raportului anual privind statul de drept. De asemenea, ea ar capta atenția mass-mediei și ar permite cetățenilor să își împărtășească experiențele și să le compare cu constatările raportului”, se argumentează în cazula acestei propuneri.

12. O altă recomandare, ca UE să pună în aplicare cu mai multă strictețe normele sale în materie de concurență în sectorul mass-mediei, pentru a asigura protecția pluralismului mass-mediei în toate statele membre. „UE ar trebui să împiedice monopolurile asupra mass-mediei și numirile politice în consiliile de administrație ale organelor de informare în masă. „Recomandăm, de asemenea, ca viitorul act privind libertatea mass-mediei în UE să prevadă norme care să îi împiedice pe politicieni să dețină mijloace de informare în masă sau să exercite o influență puternică asupra conținutului acestora. Recomandăm acest lucru deoarece punerea în aplicare a normelor UE în materie de concurență încurajează dezvoltarea unui peisaj media pluralist în care cetățenii au opțiuni multiple. Întrucât Comisia elaborează în prezent un act legislativ (Actul privind libertatea mass-mediei) pentru integritatea pieței mass- mediei din UE, această lege ar trebui să reflecte și faptul că mijloacele de informare în masă nu ar trebui să fie deținute sau influențate de către politicieni”, se argumentează în cazul acestei propuneri.

13. O altă recomandare se referă la instituțiilor UE care trebuie să joace un rol mai pregnant și să se prevaleze de toate instrumentele de care dispun, inclusiv de centrele naționale pentru securitate cibernetică și de Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), pentru a proteja persoanele, organizațiile și instituțiile de noile amenințări reprezentate de încălcările securității cibernetice și de utilizarea inteligenței artificiale în scopuri infracționale. „În plus, recomandăm ca directivele adoptate de UE și de agențiile sale să fie corect puse în aplicare și diseminate în toate statele membre”.

14. Următoarea recomandare se referă la relația Uniunii Europene cu țările terțe. ”Recomandăm ca UE să își consolideze mai întâi valorile democratice comune în interiorul granițelor. Recomandăm Uniunii Europene ca, doar după ce a realizat acest lucru, să joace rolul de ambasador al modelului nostru democratic în țările care sunt pregătite și dornice să îl pună în aplicare, prin diplomație și dialog. Recomandăm acest lucru deoarece trebuie să privim în interior înainte de a privi în exterior. Deoarece Europa poate și ar trebui să sprijine statele membre în procesul de consolidare a democrațiilor lor. Deoarece și conducând prin puterea exemplului și sprijinind eforturile țărilor terțe pe calea democrației ne protejăm pe noi înșine.

15. Această recomandare se referă la redenumirea instituțiilor UE pentru a clarifica funcțiile pe care le exercită. De pildă, Consiliul Uniunii Europene ar putea fi denumit Senatul Uniunii Europene. Comisia Europeană ar putea fi denumită Comisia Executivă a Uniunii Europene. „Recomandăm acest lucru deoarece, în prezent, cetățenii înțeleg cu dificultate rolurile și funcțiile fiecărei instituții a Uniunii Europene. Denumirile lor nu reflectă funcțiile pe care le exercită. Nu se poate aștepta din partea cetățenilor să facă distincția între Consiliul Uniunii Europene, Consiliul European și Consiliul Europei. Este important să se evite suprapunerea”, se motivează în cazul acestei propuneri.

16. O altă recomandare urmărește adoptarea unei legi privind alegerile pentru Parlamentul European, care să armonizeze condițiile electorale (vârsta de vot, data alegerilor, cerințele pentru circumscripțiile electorale, candidați, partidele politice și finanțarea acestora). Cetățenii europeni ar trebui să aibă dreptul de a vota diferite partide din Uniunea Europeană, care să includă candidați din mai multe state membre. „Într-o perioadă de tranziție suficient de lungă, cetățenii ar avea în continuare posibilitatea să voteze atât pentru partide naționale, cât și pentru partide transnaționale. Recomandăm acest lucru deoarece Uniunea Europeană trebuie să dezvolte un sentiment de unitate, care se poate realiza prin alegeri cu adevărat unitare pentru Parlamentul European. Aceste alegeri comune vor antrena răspunderea membrilor Parlamentului European, iar campania electorală se va axa pe teme europene comune”, se argumentează în propunere.

17. O altă recomandare, crearea unei platforme online pe care cetățenii să poată găsi și solicita informații verificate. Platforma ar trebui să fie asociată în mod clar cu instituțiile UE, structurată pe teme și ușor accesibilă (de exemplu, să includă o linie telefonică de urgență). Cetățenii ar trebui să aibă posibilitatea de a pune întrebări cruciale experților (de exemplu, personal didactic universitar, jurnaliști) și să obțină răspunsuri concrete”. Accesul liber la informații concrete este neprețuit pentru societatea noastră, astfel încât cetățenii să fie bine informați și protejați împotriva știrilor false. În plus, platforma poate stabili o punte de legătură (mai exact, o legătură directă) între cetățeni și UE”, se motivează în privința acestei propuneri.

18. O altă recomandare se referă la organizarea unui referendum la nivelul Uniunii, în cazuri excepționale, cu privire la chestiuni extrem de importante pentru toți cetățenii Uniunii. Referendumul ar trebui să fie inițiat de Parlamentul European și să aibă forță juridică obligatorie. „Ar trebui ca cetățenii Uniunii să aibă o influență mai directă asupra deciziilor importante privind chestiuni de interes la nivelul UE. Însă referendumurile ar trebui să fie organizate doar în împrejurări excepționale, deoarece costurile sunt prea ridicate pentru a le organiza în mod regulat. Suntem conștienți că această recomandare ar putea implica o modificare a tratatului și o adaptare a Constituțiilor naționale”, se argumentează în cazul acestei propuneri.

19. Crearea unei platforme digitale multifuncționale pe care cetățenii să poată vota în cadrul alegerilor și anchetelor derulate online, este altă popunere aleasă de participanții la dezbatere. „Cetățenii ar trebui să aibă posibilitatea de a-și justifica votul privind aspectele și propunerile legislative importante provenite de la instituțiile europene. Platforma ar trebui să fie securizată, larg accesibilă și foarte vizibilă pentru fiecare cetățean. Obiectivul acestei platforme este de a crește gradul de participare la elaborarea politicilor europene și de a facilita accesul cetățenilor la procesele de consultare și votare.

20. Reevaluarea sistemelor de vot din cadrul instituțiilor UE, cu accent pe votul în unanimitatel, este de asemenea o propunere votată în cadrul dezbaterii. „Ponderea voturilor ar trebui să fie calculată în mod corect, astfel încât să se protejeze interesele țărilor mici. Votul în unanimitate constituie o provocare semnificativă pentru procesul decizional din UE. Dat fiind numărul mare de state membre, este foarte dificil să se ajungă la un acord. Dacă este necesar, tratatele europene ar trebui să fie modificate pentru a aborda chestiunea unanimității”, se argumentează în cazul acestei propuneri.

21. Altă propunere adoptată este ca UE să facă investiții publice care să asigure crearea de locuri de muncă adecvate, precum și îmbunătățirea și armonizarea calității vieții în UE, între statele membre și în interiorul statelor membre (la nivel regional). Este nevoie să se asigure supravegherea, transparența și comunicarea efectivă cu cetățenii în procesul de execuție a investițiilor publice, precum și să li se permite cetățenilor să urmărească întregul proces al investițiilor. „Investițiile în calitatea vieții includ educația, sănătatea, locuințele, infrastructura, precum și sistemul de îngrijirea vârstnicilor și a persoanelor cu dizabilități, ținând cont de nevoile fiecărui stat membru. Investițiile suplimentare ar trebui să vizeze asigurarea unui bun echilibru între viața profesională adecvată și viața privată pentru a permite un stil de viață sănătos. Recomandăm acest lucru deoarece armonizarea nivelului de trai în UE va îmbunătăți progresul economic în UE, ceea ce va conduce la o Uniune unificată”, se argumentează în cazul aceste propuneri.

22. Dezvoltare unei baze comune, conform unui set de indicatori economici și indicatori privind calitatea vieții, pentru toate statele membre, care să asigure aceleași oportunități și poziționarea fiecăruia la același nivel, pentru a ajunge la o structură economică comună. „Este important ca, în dezvoltarea unei baze comune, să se respecte un calendar clar și realist, care să fie stabilit de către instituții la recomandarea experților. Experții ar trebui să fie consultați, de asemenea, în legătură cu felul în care ar trebui să arate o astfel de structură economică comună (…)”, se argumentează în cazul acestei propuneri.

23.  Impozitarea marilor corporații și a veniturilor generate de acestea pentru a contribui la investiții publice, precum și utilizarea sistemului de impozitare pentru a investi în educație și în dezvoltarea fiecărei țări, este altă propunere votată. „Este important, de asemenea, să se acorde atenție eliminării paradisurilor fiscale din UE. Recomandăm acest lucru deoarece va ajuta la prevenirea evaziunii fiscale și a creării unor paradisuri fiscale, precum și la asigurarea conformității legislației”, este argumentul care a stat la baza acestei propuneri.

24. Educația privind democrația în Uniunea Europeană să vizeze îmbunătățirea și atingerea unui standard minim de cunoștințe în toate statele membre. Această educație ar trebui să includă, dar să nu se limiteze la, procese democratice și informații generale despre UE, care ar trebui să fie predate în toate statele membre ale UE. Ea ar trebui să fie extinsă în continuare prin adăugarea unui set de concepte diferite care să predea despre procesul democratic, acțiune care ar trebui să fie antrenantă și adecvată vârstei. Recomandarea ar asigura o viață mai armonioasă și mai democratică în Uniunea Europeană. Justificările sunt următoarele: tinerii ar fi educați cu privire la procesele democratice; această educație ar putea limita populismul și dezinformarea în dezbaterea publică; s-ar reduce discriminarea și, în cele din urmă, cetățenii ar fi educați și implicați în democrație mai mult decât o cere simpla lor datorie de a vota.

25. Noile tehnologii, cum ar fi inteligența artificială, să fie dezvoltate și îmbunătățite în continuare și făcute mai accesibile, pentru a reduce barierele lingvistice și a consolida identitatea comună și democrația în Uniunea Europeană. Această recomandare și motivele care stau la baza ei sunt importante deoarece, dacă este pusă în aplicare, recomandarea va ajuta la construirea unei identități europene comune prin îmbunătățirea comunicării între cetățenii tuturor statelor membre.

26. Informațiile verificabile să fie puse la dispoziția cetățenilor într-o formă ușor accesibilă și în termeni ușor de înțeles, prin intermediul unei aplicații pe dispozitivul mobil, pentru a îmbunătăți transparența, dezbaterea publică și democrația. Această aplicație ar putea să disemineze informații privind, spre exemplu, legislația, discuții din cadrul UE, modificări aduse tratatului etc. Aplicația ar trebui să fie concepută astfel încât să prezinte interes pentru toți și să stimuleze curiozitatea, precum și să facă informațiile tehnice mai accesibile și mai antrenante. Aplicația ar trebui să fie percepută ca o sursă suplimentară care diseminează informații verificate în mod oficial și direct de către UE, pentru a îmbunătăți încrederea și transparența în dezbaterea publică și a ajuta la construirea unei identități europene comune.

27. Crearea unui fond special pentru interacțiuni online și offline (mai exact, programe de schimb, grupuri, reuniuni) de scurtă și lungă durată între cetățenii UE, pentru a consolida identitatea europeană. Participanții ar trebui să fie reprezentanți ai societății din UE, incluzând grupuri-țintă în funcție de diverse criterii, și anume criterii demografice, socioeconomice și ocupaționale. Obiectivele acestui fond trebuie să fie specificate clar pentru a stimula identitatea europeană, iar fondul trebuie să fie evaluat periodic. „Recomandăm acest lucru deoarece aceste tipuri de interacțiuni le permit cetățenilor să împărtășească idei, iar contactele mai îndelungate le permit să înțeleagă diferitele culturi și să facă schimb de experiențe, inclusiv de practici profesionale”.

28. UE să investească în combaterea promptă a dezinformării, susținând organizațiile și inițiativele existente, cum ar fi Codul de bune practici privind dezinformarea și Observatorul european al mass-mediei digitale, precum și inițiativele similare din statele membre. Măsurile de combatere ar putea include verificarea faptelor, conștientizarea cu privire la acțiunile de dezinformare, punerea la dispoziție a unor statistici ușor accesibile, sancționarea corespunzătoare, în temeiul unui cadru juridic, a celor care răspândesc dezinformarea. Recomandarea este importantă deoarece informarea greșită/dezinformarea care provin din interiorul și din exteriorul UE generează conflicte între cetățenii UE, polarizează societatea, pun democrația în pericol și dăunează economiei. Dată fiind complexitatea temei, sunt necesare resurse umane și financiare semnificative.

29. Creșterea frecvenței interacțiunilor online și offline dintre UE și cetățenii săi, astfel:

• întrebând cetățenii în mod direct cu privire la aspecte legate de UE și creând o platformă ușor de folosit, pentru a ne asigura că fiecare cetățean poate interacționa cu instituțiile UE și cu personalul oficial al UE)
• asigurarea posibilității ca cetățenii să participe la procesul de elaborare a politicilor UE, exprimându-și opiniile și primind  feedback.
• se recomandă elaborarea unei carte sau a unui cod de conduită sau orientări pentru personalul oficial al UE. „Ar trebui să existe diferite mijloace de interacțiune, astfel încât fiecare cetățean să poată participa”. Recomandăm acest lucru deoarece există mai multe modalități prin care cetățenii pot intra în legătură cu instituțiile UE (platforme online, organisme reprezentative), însă acestea nu sunt cunoscute, nu sunt eficace și nu sunt transparente.

30. Identitatea și valorile europene (mai exact, statul de drept, democrația și solidaritatea) să aibă un loc special în procesul de integrare a migranților. Printre posibilele măsuri s-ar putea include dezvoltarea de programe sau susținerea programelor (locale) existente pentru a încuraja interacțiunile sociale dintre migranți și cetățenii UE sau implicarea companiilor în programe de sprijinire a integrării migranților. În același timp, ar trebui să se lanseze programe similare pentru conștientizarea cetățenilor UE cu privire la aspecte legate de migrație”.  Dacă migranții locuiesc în ghetouri, nu există posibilitatea de a-i integra în societatea din țara respectivă și din UE. Este necesară o politică comună deoarece, odată intrați pe teritoriul UE, migranții se pot deplasa în orice țară din UE. Ar trebui să fie susținute inițiativele locale, deoarece administrațiile locale vor folosi fondurile într-un mod mai eficace decât administrațiile naționale.

31. UE să pună la dispoziția cetățenilor europeni mai multe informații și știri. UE ar trebui să recurgă la orice mijloace care sunt necesare și totodată să respecte libertatea și independența mass-mediei. Aceasta ar trebui să pună la dispoziția mijloacelor de informare în masă resurse și informații ample și de încredere despre activitățile și politicile UE. UE ar trebui să garanteze că informațiile sunt transmise în mod uniform în toate statele membre prin mass-media de la nivel național și european și să se asigure că statele membre încurajează radiodifuzorii publici și agențiile publice de presă să relateze despre afacerile europene. „Recomandăm acest lucru deoarece, pe baza experienței noastre personale și a datelor obținute de Eurobarometru, majoritatea cetățenilor europeni se informează din mass-media tradițională (presă, radio și televiziune), iar informațiile despre UE oferite în prezent pe aceste canale sunt foarte puține. Mass-media, în special publicul, au o funcție de serviciu public, astfel că relatările despre aspecte legate de UE care afectează populația europeană sunt esențiale și indispensabile pentru a îndeplini această funcție”.

32. UE să creeze și să promoveze forumuri online multilingve și reuniuni offline în cadrul cărora cetățenii să poată lansa discuții cu reprezentanți ai UE, indiferent de temă și de zona geografică vizată de chestiunea adusă în discuție. Pentru aceste forumuri online și reuniuni offline ar trebui să se stabilească un termen scurt în care să fie oferite răspunsurile la întrebări. Toate informațiile despre aceste spații ar trebui să fie centralizate pe un site oficial integrat care să prezinte diferite funcții, cum ar fi un spațiu dedicat întrebărilor frecvente, posibilitatea de a face schimburi de idei, de propuneri sau de preocupări cu alți cetățeni. În orice caz, accesul ar trebui să fie ușor, iar limbajul folosit să fie unul nebirocratic.

33. Instituțiile și reprezentanții UE să folosească un limbaj mai accesibil și să evite termenii birocratici în comunicările lor, păstrând, în același timp, calitatea și caracterul specializat al informațiilor furnizate. UE ar trebui, de asemenea, să adapteze informațiile pe care le oferă cetățenilor pe diferite canale de comunicare și profiluri de audiență (de exemplu, ziare, televiziuni, platforme de comunicare socială). UE ar trebui să depună un efort special pentru a adapta comunicarea mijloacelor de comunicare digitale, în scopul de a spori capacitatea de informare a tinerilor. Existența unor informații ușor de înțeles va permite UE să ajungă la mai mulți cetățeni europeni, nu doar la cei implicați.

34. Prezența unor observatori independenți ai cetățenilor în cadrul proceselor de elaborare a politicilor UE. Ar trebui să existe un forum sau un organism permanent al reprezentanților cetățenilor pentru a îndeplini funcția de transmitere a unor informații de interes și importante către toți cetățenii UE care sunt definiți ca atare. Acei cetățeni ar lua legătura cu toți ceilalți cetățeni europeni în spiritul conectării de sus în jos/de jos în sus, ceea ce ar îmbunătăți dialogul dintre cetățeni și instituțiile UE.  S-ar crea o punte de legătură între cetățeni și reprezentanții aleși prin stabilirea unor noi căi de consolidare a încrederii.

35. UE să redeschidă discuția cu privire la Constituția Europei în vederea elaborării unei constituții la care să contribuie cetățenii UE. Cetățenii ar trebui să aibă posibilitatea de a vota în contextul elaborării unei astfel de constituții. Pentru a evita conflictul cu statele membre, această constituție ar trebui să acorde prioritate includerii drepturilor omului și a valorilor democratice. Elaborarea unei astfel de constituții ar trebui să țină cont de eforturile anterioare care nu s-au materializat niciodată într-o constituție. O Constituție a Europei ar implica tinerii în politică la nivelul UE și ar contracara forțele în creștere ale naționalismului, ar stabili o definiție comună a ceea ce înseamnă democrația în Europa și ar asigura punerea sa în practică în mod egal în rândul tuturor statelor membre.

36. Politicienii să fie mai responsabili în ceea ce privește reprezentarea cetățenilor care i-au ales. Tinerii, în special, sunt înstrăinați de politică și nu sunt luați în serios nici atunci când sunt incluși în procesul decizional. Înstrăinarea este însă o problemă universală și toți oamenii de toate vârstele ar trebui să fie implicați într-o măsură mai mare decât în prezent. Pentru că este necesar să se reînnoiască definiția democrației. Trebuie să ne reamintim ce este cu adevărat democrația. Democrația înseamnă reprezentarea oamenilor (a cetățenilor UE). Pentru că tinerii s-au săturat și sunt dezamăgiți de politicieni, considerându-i membri ai elitei cu care nu au puncte de vedere comune. Acesta este motivul pentru care oamenii ar trebui să fie incluși, mai mult decât sunt acum, prin modalități inovatoare și antrenante.

37. UE să fie mai aproape de cetățeni într-un mod mai real, ceea ce înseamnă implicarea statelor membre în promovarea participării cetățenilor în strategia UE. UE ar trebui să promoveze utilizarea mecanismelor de participare a cetățenilor prin dezvoltarea de campanii de marketing și de publicitate. Administrațiile naționale și cele locale ar trebui să fie obligate să se implice în acest proces. UE ar trebui să garanteze eficacitatea platformelor de democrație participativă. Recomandăm acest lucru deoarece platforma care există deja trebuie să fie consolidată și eficientizată: trebuie să existe mai mult feedback din partea cetățenilor pentru UE și invers. Nu există dezbateri suficiente în interiorul UE, nici între cetățeni, nici între administrații. Deoarece cetățenii nu se implică în depunerea de petiții fie pentru că nu știu că procesul există, fie pentru că nu cred în soluționarea cu succes a unei astfel de petiții.

38. UE să creeze și să pună în aplicare programe pentru școli care să prezinte acțiunile întreprinse în ceea ce privește mecanismele existente de implicare/participare. Aceste programe ar trebui să fie incluse în programa școlară privind cetățenia și etica europeană, cu conținut adecvat vârstei. Ar trebui să existe, de asemenea, programe pentru adulți. Ar trebui ca cetățenii să aibă la dispoziție programe de învățare pe tot parcursul vieții pentru a-și aprofunda cunoștințele despre posibilitățile participării lor ca cetățeni ai UE. „Cetățenii vor să știe cum să își facă vocea auzită. Este important ca ei să cunoască mecanismele exacte și modul de utilizare a acestora, astfel încât vocea lor să fie auzită de forurle UE.  În calitate de cetățeni europeni, trebuie să știm cum să ne prevalăm de drepturile noastre.

39. UE să organizeze adunări ale cetățenilor. Recomandarea este pentru înființarea acestor adunări în temeiul unei legi sau al unui regulament cu forță juridică obligatorie. Adunările cetățenilor ar trebui să fie ținute o dată la 12-18 luni. Participarea cetățenilor nu ar trebui să fie obligatorie, ci stimulată și să fie organizată pe baza unor mandate limitate. Participanții trebuie să fie aleși în mod aleatoriu, pe criterii de reprezentativitate, și totodată să nu reprezinte nicio organizație și nici să fie invitați să participe prin prisma rolului lor profesional atunci când sunt membri ai adunării. Dacă este necesar, va exista sprijin din partea experților, astfel încât membrii adunărilor să aibă suficiente informații pentru a putea dezbate. Procesul decizional va fi în mâinile cetățenilor. UE trebuie să asigure angajamentul politicienilor față de deciziile adoptate de cetățeni în cadrul Adunărilor cetățenilor. Dacă propunerile cetățenilor sunt ignorate sau respinse în mod explicit, instituțiile UE trebuie să răspundă pentru acest lucru, prezentând motivele pentru care a fost luată o astfel de decizie

Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei de a-i asculta pe cetățenii europeni pentru ca aceștia să aibă un cuvânt de spus cu privire la viitorul Europei, prin intermediul unei serii de dezbateri și discuții conduse de cetățeni.

Consiliul, Parlamentul European și Comisia Europeană s-au angajat să asculte cetățenii europeni și să dea curs, în limitele competențelor lor, recomandărilor formulate de conferință.

În acest scop, o platformă digitală, precum și evenimente europene, naționale, regionale și locale privind provocările și prioritățile Europei vor permite oamenilor din întreaga Europă să își împărtășească ideile și să contribuie la conturarea viitorului nostru comun.

Se preconizează că, până în primăvara anului 2022, conferința își va prezenta concluziile astfel încât să ofere orientări privind viitorul Europei.

Pașii următori

Recomandările Panelurilor de cetățeni europeni vor fi prezentate și discutate în Plenul Conferinței, unde propunerile Conferinței vor continua să fie conturate. Optzeci de reprezentanți ai grupului (20 din fiecare dintre grupurile de cetățeni europeni, dintre care cel puțin o treime are vârsta cuprinsă între 16 și 25 de ani) sunt membri ai Plenului Conferinței. Acolo, ei vor prezenta rezultatele discuțiilor grupurilor lor respective și le vor dezbate cu membri ai Parlamentului European, reprezentanți ai guvernelor naționale și ai parlamentului, comisari europeni și alți membri în plen din cadrul organismelor UE, autorităților regionale și locale, partenerilor sociali și societății civile. Din partea României, membru în cadrul Plenului Conferinței a fost selectat Claudiu Vatau, un tânăr anterprenor din Timișoara.

Următoarea ședință plenară a Conferinței este programată să aibă loc până la sfârșitul lunii ianuarie, la Strasbourg. Între timp, grupurile de lucru plenare s-au reunit vineri, 17 decembrie, în format de la distanță.

Cetățenii din toată Europa pot continua să participe la conferință prin intermediul Platformei digitale multilingve.

Celelalte grupuri de cetățeni europeni își vor adopta, de asemenea, recomandările în viitorul apropiat, în următoarele domenii:

Panel 1 – O economie mai puternică, justiție socială și locuri de muncă / Educație, cultură, tineret, sport / Transformare digitală (care va avea loc la Dublin, Irlanda)

Panelul 3 – Schimbări climatice, mediu / Sănătate (care va avea loc la Natolin, Polonia)

Panelul 4 – UE în lume / Migrație (care va avea loc la Maastricht, Țările de Jos).

Sursa Foto: EP/Carlo Bressan/CONFERENCE ON THE FUTURE OF EUROPE – FLORENCE