Care sunt riscurile turismului medical? De ce deputații europeni solicită o mai bună protecție a pacienților din străinătate

Costurile mai mici, o experiență mai confortabilă și lipsa de disponibilitate a anumitor tratamente mai aproape de casă sunt câteva dintre motivele pentru care europenii caută asistență medicală în străinătate. Cu toate acestea, acest așa-numit „turism de sănătate” vine la pachet cu riscuri imprevizibile.

„Din ce în ce mai mulți cetățeni europeni călătoresc în străinătate pentru a primi tratament medical, atrași de costurile mai mici și de timpii de așteptare mai scurți, dar adesea fără o conștientizare adecvată a riscurilor asociate”, a declarat eurodeputatul Michele Picaro (Italia/CER) pentru Euronews.

El dorește o discuție la nivel european cu privire la necesitatea unor standarde minime de siguranță și calitate chiar și în unitățile medicale din afara UE, pentru a proteja cetățenii oferindu-le mai multe informații cu privire la ceea ce este în joc.

Țări precum Turcia, Thailanda și Coreea de Sud au devenit destinații populare, oferind prețuri mici și experiențe care seamănă cu serviciile unui hotel de cinci stele.

„Asistența medicală devine din ce în ce mai scumpă și mai greu de accesat în unele țări din Europa. Prin urmare, este rezonabil să ne așteptăm ca unii dintre cetățenii noștri să călătorească oriunde pot pentru a obține cea mai bună valoare și un serviciu oportun pentru banii lor”, a declarat deputatul european Billy Kelleher (Irlanda/Renew Europe) în timpul unei dezbateri recente în Parlamentul European.

Cu toate acestea, în ciuda atractivității inițiale a tratamentului în străinătate, există riscuri semnificative legate de îngrijirea ulterioară și de potențialele efecte secundare care pun probleme odată ce pacienții s-au întors în Europa.

În UE au fost raportate mai multe cazuri de pacienți care s-au întors de la un tratament în străinătate cu complicații.

În martie 2023, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a asociat 87 de cazuri de botulism – o boală cauzată de o toxină care atacă nervii organismului, provocând dificultăți de respirație, paralizie musculară și chiar deces în unele cazuri – cu injecții intragastrice cu neurotoxină botulinică (BoNT), cunoscută sub numele de Botox, efectuate în Turcia.

Clinicile private din Turcia fac publicitate accesibilității locale a unor astfel de proceduri în comparație cu alte țări, prețurile fiind adesea la jumătate din costurile echivalente din Europa.

„La început, pacienții se întorc destul de mulțumiți pentru că au impresia că problemele lor au fost rezolvate la jumătate de preț. Dar șase luni mai târziu apar adesea recidive, infecții grave, iar uneori tratamentul este și mai complex și mai costisitor”, a declarat Valentina Palmisano (Italia/The Left).

O altă preocupare ridicată este lipsa accesului la dosarele medicale actualizate pentru tratamentele efectuate în străinătate, ceea ce face ca îngrijirea ulterioară în Europa să fie mai dificilă.

Comisarul pentru sănătate Olivér Várhelyi a avertizat, de asemenea, cu privire la riscurile de a se baza pe clinici din țări terțe care ar putea să nu respecte aceleași standarde ca cele din UE.

„În multe cazuri, există puține sau niciun recurs legal dacă ceva nu merge bine, iar pacienții pot fi expuși la practici medicale nereglementate”, le-a spus el deputaților europeni la Strasbourg.

El a adăugat că, în timp ce unitățile medicale din UE trebuie să respecte reglementări stricte privind sănătatea și siguranța, asigurându-se că tratamentele îndeplinesc standarde ridicate, reglementările din țările din afara UE variază semnificativ.

UE dispune deja de instrumente pentru cetățenii care trebuie să solicite tratament medical în afara țării lor, dar în interiorul granițelor europene: directiva privind asistența medicală transfrontalieră.

Cu toate acestea, deputații europeni au avertizat că punerea sa în aplicare rămâne inconsecventă.

„Asistența medicală transfrontalieră permite pacienților din UE să solicite tratament medical în alte state membre, dar normele sunt încă prea complexe și nu sunt utilizate suficient”, a declarat Tomislav Sokol (Croația/PPE).

El a adăugat că, deși aceste norme sunt în vigoare, mulți pacienți nu sunt conștienți de drepturile lor sau de modul în care pot beneficia de ele și a solicitat Comisiei să simplifice normele și să asigure un acces mai ușor la asistența medicală transfrontalieră.