Carte cu rețete vechi, săsești, povestite de femeile dintr-un cămin pentru bătrâni din Sibiu / ”S-a terminat și al doilea tiraj, nu mai avem nicio carte” / Cum se prepara ”scharrn” din chifle, hencleș cu smântâna sau supa de hasmațuchi

O carte lansată în decembrie 2022 a avut un succes la care foarte puțini se așteptau. S-a terminat primul tiraj al volumului cartea „Bunica gătea, bunicul savura” în primele zile, iar apoi s-a mai tipărit o dată. Și al doilea s-a terminat, a dispărut inclusiv cartea–martor de la editură.

E vorba de  cartea de rețete „Bunica gătea, bunicul savura”, tipărită la Editura Honterus de la Sibiu.

Rețetele au fost strânse de la locatarele Căminului pentru vârstnici Dr. Carl Wolff, cele mai multe, femei de naționalitate germană din județele din Transilvania.

Conducerea căminului spune că se are în vedere realizarea unui nou volum.

”Nu am avut în plan inițial să mai facem un volum, însă a fost un succes. Noi suntem de acord să facem o a doua ediție, dar trebuie să vedem și dacă cei de la editură sunt de aceeași părere, trebuie vorbit cu ei. Avem noi locatari, sunt convinsă că s-ar putea strânge și alte rețete, diferite față de cele pe care le-am prezentat deja”, spune Rhein Ortrun, directorul centrului Dr. Carl Wolff.

Ea subliniază că cel mai important în acest proiect a fost felul în care s-au simțit autoarele.

”Valoarea pentru un om e foarte importantă. Să simtă iarăși că înseamnă ceva, deși sună ciudat să fie spus astfel. Această carte i-a schimbat foarte mult în bine, s-au simțit că fac ceva important și chiar a fost important”, subliniază Rhein Ortrun.

Noi jucam în fiecare ro nașterea Domnului. Anul acesta au venit încă cinci, că vor sțși ei. Simt

Benjamin Jósza, directorul Editurii Honterus, spune că toate cărțile din cele două ediții tipărite s-au vândut deja și se are în vedere un nou tiraj.

”A fost un mare succes, nici noi în editură nu mai avem niciun exemplar. Am vrea să mai facem un tiraj, pentru că sunt mulți oameni care ne solicită un volum”, spune Benjamin Jósza.

Patru culegători au stat de vorbă cu bunicile și bunicii care au fost de acord să  ofere câte o rețetă și le-au scris într-o manieră inedită. Prima dată a fost creat portretul persoanei și apoi este scrisă rețeta. Acești culegători sunt Hannelore Baier, Adriana și Gerold Hermann și Ursula Pfilippi.

Rhein Ortrun a povestit la lansarea cărții că la cantina căminului a fost încercată una dintre rețete, o supă de zarzavat, și toată lumea a fost încântată peste măsură.

„Am încercat ieri, pentru prima dată, supa de zarzavat exact după rețeta din carte și a fost foarte bine primită de noi. Deci și noi o să ne îmbogățim pentru că o să introducem rețete din carte în meniul căminului”, a spus ea.

Cuvintele i-au fost întărite de Annemarie Lux, una dintre locatarele căminului care a participat la realizarea cărții. Frumoasă, elegantă și emoționată a vorbit despre cât de mult le-a plăcut supa de legume.

„Supa aceasta de zarzavat care s-a făcut după rețeta din carte atât de mult ne-a plăcut că am cerut mai multe farfurii. Noi n-am mai vrut să mâncăm felul doi. Se face fără carne și fără alte adaosuri pentru gust. Doar cu legume. Foarte bună a fost.”

„Bunica gătea, bunicul savura” a fost tipărită în 700 de exemplare, rețetele și poveștile fiind scrise atât în limba germană cât și în limba română. Majoritatea rețetelor sunt săsești, dar sunt și rețete tradiționale din bucătăria românească.

Cartea este completată și cu alte rețete, având și trei capitole mici: „De sărbători”, „O zi la bucătărie” și „Grădina cu plante de cei”.

Totul a fost preparat înainte de a fi trecut în carte pentru a se vedea dacă corespunde gramajul, iar fotografiile din carte ilustrează prepararea lor. Sunt rețete din viață, niciunul dintre cei care le-au oferit nefiind bucătar sau cofetar de profesie.

Banii pentru tipărirea sa au provenit de la Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului României prin intermediul Forumului Democrat al Germanilor din România și Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu.

Câteva rețete:

Gulii umplute, de Margit Gagyi din Mediaș

”Doamna Margit Gagyi este originară din Mediaș, unde a lucrat la Poștă. A avut familie și a gătit mult, dar după un accident vascular cerebral are sechele ale hemiplegiei. Fiul ei din Sibiu a adus-o la Căminul pentru vârstnici. Al doilea fiu trăiește în Germania.”

Rețeta pentru gulii umplute

Ingrediente:

5-6 gulii (sau mai multe, în funcție de numărul de persoane pentru care gătește), 500 g carne tocată, o mână de orez, o ceapă, sare, piper, mărar, verbină, jumătate de cană de lapte, jumătate de lingură de făină, 1 gălbenuș.

Preparare:

Guliile se curăță și se scobesc, bucățile scoase se taie în cuburi. Carnea tocată, orezul și ceapa tăiată mărunt se amestecă, făcând o pastă, se adaugă sare și piper și se umplu guliile scobite, ca la sarmale.

Guliile umplute și bucățile mărunțite se pun într-o cratiță, se acoperă cu apă, se aromatizează cu mărar și verbină și se fierbe totul lent, circa 20-30 de minute.  Se toarnă amestecul în oală, peste gulii și se fierbe câteva minute. Se acrește, după gust, cu lămâie.

”Scharrn” din chifle de Marga Grau

”Nu mai găsim caietul cu rețete al mamei sale, format A4 liniat, însă doamna Grau știe rețeta pe de rost. Nu doar mama ei a pregătit ”Semmelschmarrn” ca felul doi, după o supă consistentă, ci și doamna Marga Grau, o viață întreagă, astfel încât îmi dictează rețeta fără ezitare.

”Scsharrn” din chifle se servește cu suc de zmeură. Zmeura se punea într-un tifon care se răsucea la capete pentru a strivi fructe. Tifonul era atârnat între picioarele unui taburet rtăsturnat, ca zeama să se scurgă într-un castron. Din castron, sucul se turna într-un ulcior.”

Rețeta ”Scharrn” din chifle

Ingrediente: 4 chifle nu prea proaspete (a câte 50 g) sau franzelă, 300 ml de lapte, 2-3 lingurițe zahăr sau după gust, 2 ouă, ulei, suc de zmeură.

Preparare: Se amestecă bine laptele cu ouăle și zahărul. Se toarnă peste chiflele tăiate și se lasă la muiat. Amestecul se prăjește în ulei fierbinte. Se rupe în tigaie cu două furculițe.

Hencleș cu smântână, de Emma Schobel din Cristian (Brașov)

”Am pregătit de multe ori hencleș cu smântână”, spune doamna Schobel. Și-l doreau rudele și cunoștințele eim, chiar dacă pe masă era și tort. Secretul hencleșului ei a fost smântâna. O făcea chiar dacă ea folosea lapte de vacă cumpărat de la particulari, nu folosea smântână din magazin”.

Hencleș cu smântână

Ingrediente: 500 g făină, 3 ouă, drojdie, 5 linguri de zahăr, 0,5 l smântână, 1-2 linguri de lapte.

Preparare: Se frământă un aluat din făină, drojdia dizolvată în laptele călduț, în care s-au adăugat 1-2 lkinguri de hazăr (sau se poate amesteca drojdia uscată în făină, la care se adaugă laptele și zahărul), puțină sare și un ou. Se lasă la dospit cel puțin o jumătate de oră. Aluatul se întinde în strat nu prea gros într-o tavă de copt unsă. Dacă rămâne aluat, din el se pot face gogoși.

Smântâna se amestecu cu 2-3 linguri de zahăr și celelalte 2 ouă și se toară peste aluat. Hencleșul se coace cel puțin o jumătate de oră.

Supă de hasmațuchi, de Gertrud Rehner din Sibiu

””Asta ce e?, a vrut să afle o doamnă de la precupeața care avea tarabă, primăvara, în afară de urzică și leurdă și alte mănunchiuri de plante. ”Asta pun săsoaicele primăvara în supă”, a răspuns vânzătoarea.

Asistasem la acest dialog în piață, așa cu m-am bucurat mult când doamna Gertrud Rehner mi-a dat rețeta de supă de hasmațuchi (cum se numește ”Kerbel” în română). Hasmațuchi crește sălbatic, dar și în grădină, însă a cam fost dat uitării, la fel și supa la care se folosește”.

Supă de hasmațuchi

Din morcovi, pătrunjel, țelină, ceapă și alte legume se face o supă – înainte de Paște cu oase și ”resturi” care nu se folosesc la friptura de miel.

Supa obținută este strecurată și îngroșată cu rântaș cald sau cu o lingură de făină amestecată în smântână. Se adaugă sare și piper. Se rup frunzele de hasmațuchi de pe tulpini, se toacă mărunt , se pun în supă, care e lăsată să mai fiarbă puțin, amestecând continuu. La 2 litri de supă se folosește o farfurie plină vârf de hasmațuchi.

Se fierb ouă tari, se toacă sau se strivesc cu furculița. Ouăle mărunțite pot fi împărțite pe farfurii și acoperite cu supă sau se pun pe masă într-un bol și fiecare servește.