Castorii încep să devină o problemă pe râurile din România / ”Creează disconfort pentru fermieri și muncă și bani aruncați”
Specie protejată prin lege, cu o populație în permanentă scădere în România, castorii au fost reintroduși în arealul nostru începând cu 1998, fiind aduși din Germania. Inițiativa a aparținut Facultății de Științe Silvice din Brașov, care a populat râurile Olt, Ialomița și Mureș cu aceste animale, ce acum se răspândesc necontrolat pe cursurile de apă, relatează Rador, care citează Radio Târgu Mureș.
Prezența castorilor a fost observată în ultimii 2-3 ani și în cartierul târgmureșean Aleea Carpați, acolo unde ajung să roadă tot mai mulți copaci de pe malurile Mureșului.
Purtătorul de cuvânt al Administrației Bazinale de Apă Mureș, Călin Fokt, nu exclude ca animalele să urce în amonte de barajul de pe râul Mureș, dacă vor rămâne fără hrană.
”Constatăm că acești castori au avansat înspre amonte până aproape de barajul din Tg. Mureș, de asemenea și pe afluenți – am identificat castori în pârâul Cucerdea de lângă Iernut sau în zona pârăului Domald, afluent al Târnavei Mici, în Coroisânmărtin. Aceste viețuitoare, niște hidrotehnicieni desăvârșiți, deocamdată pe cursurile de apă nu ne-au produs pagube sau nu au construit baraje care să ducă la revărsări de apă”, susține Călin Fokt.
Angajații Apelor Române au încercat să protejeze copacii de pe maluri învelind trunchiurile cu plase metalice și lăsând crengi pentru hrană, dar măsura nu a funcționat, pentru că animalele au ros și plasa.
Până acum, Agenția de Protecția Mediului Mureș nu a înregistrat reclamații sau solicitări de eliminare ori de relocare a castorilor, însă directorul Cristina Pui se așteaptă pe viitor ca primăriile sau asociațiile vânătorilor și pescarilor să o facă.
”Castorul e o problemă în expansiune la nivel național, care ar necesita un management adecvat, o colaborare cu Apele Române, UAT-uri, arii naturale protejate, pentru că modifică habitatele de pe malurile apelor. Dar acesta este un impact produs pe cale naturală. Fiind specii protejate, Asociația de vânătoare trebuie să înainteze la APM un dosar pentru a se emite autorizația de recoltare sau relocare”, susține Cristina Pui.
Și în Covasna castorii pot fi văzuţi pe aproape toate cursurile de apă din judeţ, unde, conform estimărilor Sistemului de Gospodărire a Apelor, au ajuns la circa 600 de exemplare și deja au produs distrugeri de bunuri, a declarat directorul instituţiei, Ioan Ilaş.
„În anumite cazuri, familiile de castor sunt foarte bune pentru biodiversitate, fac acele baraje care păstrează apa și creează zonele umede benefice. Dar dacă terenurile sunt cultivate și apa care rămâne în spatele barajelor inundă aceste zone, creează disconfort pentru fermieri și muncă și bani aruncați.
Directorul departamentului Biodiversitate din cadrul Gărzii Naționale de Mediu, Nicolae Badea, declara anul trecut pentru Radio Tg. Mureș că, la fel ca în cazul urșilor și al șacalilor din Deltă, înmulțirea necontrolată a castorilor poate duce la o situații complicate. El sublinia că singurul în măsură să facă managementul speciilor este Ministerul Mediului, sub a cărui coordonare trebuie găsite soluții preventive, fiindcă e foarte greu ca, după ce ai declarat o specie protejată, să o scoți de pe listă.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
8 comentarii