Cât de curat este aerul pe care îl respirăm: harta interactivă publicată de Agenția Europeană a Mediului. România și Grecia, singurele țări din UE care refuză să raporteze date

România refuză să transmită Agenţiei Europene a Mediului informaţii legate de calitatea aerului pe care îl respirăm, arată harta interactivă publicată de Agenţie, în condiţiile în care Comisia Europeană a deschis în mai procedurile de infringement împotriva ţării noastre pe această temă. Singurele ţări UE care nu contribuie la indexul calculat de instituţia euopeană sunt România şi Grecia.

„Ministerul Mediului a luat măsurile necesare. S-au transmis informaţiile la Comisie începând din ianuarie anul acesta, iar problematica e în curs de realizare”, a declarat pentru G4Media.ro Ioana Felicia, şef serviciu al controlului calităţii şi protecţiei atmosferice la Ministerul Mediului.

Comisia Europeană a deschis în mai o procedură de infringement împotriva României deoarece nu respectă valorile limită convenite privind calitatea aerului. Dosarul a fost înaintat Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Comisia susţine că România nu a luat măsurile necesare pentru a diminua nivelul de poluare cu particule fine de praf PM10 specificate în Directiva 2008/50/EC. Sunt luate în vizor în special oraşele Bucureşti, Iaşi şi Braşov, acolo unde valorile limită zilnice ale particulelor de praf au fost depăşite constant înca din ziua în care directiva europeană a fost transpusă în legislaţia noastră.

Potrivit raportului pentru 2017 emis de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului din cadrul Ministerului Mediului, anul trecut s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită zilnice pentru particulele de praft PM10, mai mult de 35 de ori într-un an calendaristic, la 8 staţii de masurare:

• Bucureşti (Mihai Bravu)
• Bucureşti (Drumul Taberei)
• Bucureşti (Cercul Militar)
• Braşov (mai multe locaţii)
• Iaşi (mai multe locaţii)

Ca urmare a procedurii de infringement, Ministerul Mediului a declarat, printr-un comunicat de presă, că au avut loc întâlniri directe cu primarii celor trei oraşe vizate în vederea urgentării adoptării planurilor privind calitatea aerului.

Autorităţile din Bucureşti au publicat în iunie Planul integrat de calitate a aerului în Municipiul Bucureşti 2018-2022.

„Se observă o scădere a concentrării de poluanţi în aer. Acest lucru nu se datorează măsurilor luate de autorităţi, ci faptului ca mulţi agenţi economici mari poluatori au fost închişi”, a declarat pentru G4Media.ro Elena Bucur, şeful departamentului de control poluare din cadrul Insitutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială ECOIND.

Potrivit acesteia, în Bucureşti nu s-au văzut măsuri de reducere a poluării. „Doar 5-6 acoperişuri în staţiile RATB pe care s-au pus elemente de reducere a poluării. Şi care s-au uscat”, spune Bucur. La nivelul oraşelor, adaugă aceasta, poluarea e dată de traficul rutier care e din ce în ce mai intens din cauza măsurilor din anii trecuţi care au permis achiziţia de autoturisme la mâna a doua.

Pentru anul 2017, evaluarea calităţii aerului înconjurător în România s-a realizat prin intermediul a 148 de staţii automate care fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA), repartizate pe întreg teritoriul ţării. „Nu înţeleg de ce nu utilizează aceste date. Staţiile monitorizează indicatorii regementaţi la nivelul UE şi rezultatele se transmit automat către agenţia de protecţie a mediului”, spune Bucur.

(Foto: Inquamphotos/ Autor: Octav Ganea)