Cât de responsabile sunt animalele pentru emisiile de gaze cu efect de seră?

Creșterea animalelor este responsabilă pentru aproximativ a șaptea parte din emisiile globale de gaze cu efect de seră, care provin în principal din gazele digestive, gestionarea gunoiului de grajd, producția de furaje și consumul de energie. Una dintre bazele funcționării durabile a agriculturii este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, însă pentru aceasta trebuie cunoscute emisiile fermei respective, relatează Vilaggazdasag, citată de Rador Radio România.

Proporția crescătorilor de animale este de trei ori mai mare faţă de media națională

Conform datelor preliminare ale cercetării efectuate în acest an de Oficiul Central de Statistică (KSH), procentul crescătorilor de animale în cadrul tuturor întreprinderilor agricole din Ungaria este de 14%. În portofoliul de credite pentru ogar al băncii K&H, acest raport este mult mai mare decât media națională, 43 la sută.

Conform celei mai utilizate estimări a Organizației Mondiale pentru Alimentație și Agricultură (FAO) din 2013, creșterea animalelor este responsabilă pentru 14,5% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Cea mai mare parte din aceasta (44 la sută) reprezintă metanul, restul este împărțit aproape în mod egal între protoxid de azot și dioxid de carbon (29 și 27 la sută). Pentru a reduce amprenta de carbon a unei gospodării, primul pas este să fii conștient de cifrele exacte.

Optimizarea aportului de proteine ​​brute poate ajuta

„Conform experienței noastre, această abordare bazată pe date încă lipsește în practica internă, motiv pentru care am extins calculatorul gratuit de dioxid de carbon agricol, astfel încât să putem oferi crescătorilor de animale un bun punct de plecare pentru cuantificare”, a subliniat Zoltán Demeter, coordonatorul secţiei agrare al băncii K&H care a câștigat Premiul Sustainability Bank of the Year Ungaria 2023 (Banca de sustenabilitate a anului).

Majoritatea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din creșterea animalelor pot fi împărțite în patru categorii principale: digestia, tratarea gunoiului de grajd, producția de furaje și consumul de energie. Adaptarea este cheia și odată cu cunoaşterea cifrelor exacte se poate porni într-un mod țintit pe calea diminuării.

„În acest sens, poate fi de ajutor, de exemplu, la capitolul de hrănire, optimizarea aportului de proteine ​​brute, acoperirea dejecțiilor organice și a instalațiilor de depozitare a gunoiului de grajd lichid și, eventual, utilizarea gunoiului de grajd într-o fabrică de biogaz. În plus, alegerea geneticii potrivite și activitățile de cercetare și dezvoltare care vizează acest lucru pot contribui, de asemenea, la reducerea emisiilor în mare măsură”, a adăugat expertul.

Sursa Foto: vg.hu/ Rador Radio România/ Traducerea: Rozália Gănciulescu