Cât de tare a reușit Hamas să penetreze sistemul Iron Dome al Israelului?

Mișcarea islamistă Hamas a lansat mii de rachete în primele ore ale atacului-surpriză de sâmbăta trecută împotriva statului evreu, copleșind sistemul de apărare aeriană Iron Dome al Israelului, afirmă experții, care cred însă că scutul defensiv israelian a rezistat în general relativ bine în fața rachetelor trase de palestinieni. Până la atacul de sâmbătă, Domul de Fier – care a fost pus în funcțiune în 2011 – a simbolizat capacitățile remarcabile de apărare ale Israelului. A rezistat el cu brio si de aceasta data?

Mii de rachete

Domul de Fier al Israelului – prima sa linie de apărare – a fost supus testului suprem sâmbăta trecută, când organizația Hamas a lansat mii de rachete Qassam și drone în încercarea de a copleși sistemul de apărare antirachetă și a masca incursiunea militanților săi pe teritoriul israelian.

Potrivit experților, valul inițial de atacuri cu rachete din partea Hamas a fost mai mare decât orice s-a văzut în amintirea recentă în conflictele militare repetate dintre Israel și Hamas.

Gruparea militantă palestiniană – desemnată drept organizație teroristă de Statele Unite, Uniunea Europeană, Canada, Israel, Japonia, Australia și Marea Britanie – a trimis apoi mai mult de 1.000 de luptători în Israel în cea mai mare escaladare a conflictului dintre cele două părți din ultimele decenii. Folosind parapante, bărci, motociclete și alte vehicule, teroriștii s-au infiltrat în Israel cu un singur scop aparent: uciderea și răpirea israelienilor, militari și civili deopotrivă.

Mai mult de 1.200 de israelieni au fost uciși și alte peste 2.900 răniți în atacul coordonat lansat de Hamas, în timp ce alte zeci de israelieni și cetățeni străini au fost luați ostatici de teroriștii palestinieni, probabil pentru a-i schimba la un moment dat cu prizonieri Hamas deținuți în închisorile israeliene. (În trecut, Israelul a schimbat un număr mare de prizonieri palestinieni cu israelieni deținuți de Hamas).

Sub acoperirea miilor de rachete lansate, militanții grupării teroriste au reușit să penetreze bariera puternic fortificată dintre cele două tabere. Ușurința relativă cu care teroriștii au penetrat granița și au atacat orașe de la frontieră a pus sub semnul întrebării eficacitatea sistemului Iron Dome, care urmărește și interceptează rachete și proiectile de artilerie, fiind o parte esențială a primei linii de apărare a Israelului. (Israelul susține că Domul de Fier a avut o eficiență de aproximativ 90% în interceptarea rachetelor în ultimii 12 ani).

Experții se întreabă însă acum care a fost motivul pentru care Domul de Fier, un sistem ce costă miliarde de dolari, nu ar fi reușit să oprească mai bine atacurile de sâmbătă ale grupării Hamas?

Ce este Iron Dome?

Înainte de a încerca să vedem dacă sistemul defensiv aerian al Israelului a funcționat așa cum trebuie în fața rachetelor lansate de mișcarea palestiniană, să vedem ce este Iron Dome.

Potrivit Business Insider, Domul de Fier este de departe cel mai avansat sistem de apărare aeriană care funcționează astăzi, fiind conceput pentru a proteja împotriva unei game variate de rachete cu rază scurtă de acțiune și care operează în toate condițiile meteorologice, inclusiv în perioade cu nori, ploaie, furtuni de praf și ceață.

Iron Dome face parte din sistemul de apărare aeriană pe trei niveluri al Israelului, care mai include: David’s Sling – ce oferă apărare împotriva rachetelor balistice cu rază scurtă de acțiune, rachete de calibru mare și rachete de croazieră; și Arrow-3, destinat apărării împotriva rachetelor balistice cu rază medie.

Sistemul este alcătuit dintr-o serie de 10 baterii mobile care sunt desfășurate în diferite zone din Israel, fiecare alcătuită din trei până la patru lansatoare care transportă zeci de rachete interceptoare Tamir și un radar sensibil de tipul ELM 2084 Multimission Radar (MMR), a precizat Raytheon Technologies, contractorul militar american al Iron Dome. Bateriile sunt plasate strategic în jurul orașelor pentru a intercepta amenințările îndreptate către zonele populate. Lansatoarele mobile pot fi desfășurate rapid în zonele atacate.

Radarul detectează rachetele, dronele, proiectilele de artilerie sau de mortar lansate într-o zonă de 70 de kilometri în jurul sistemului. Apoi, un calculator – sistemul de management al luptei și control al armelor (BMC) – determină traiectoria muniției.

Dacă se crede că o rachetă reprezintă o amenințare semnificativă, rachetele interceptoare sunt lansate pentru a o distruge în timpul zborului. Sistemul poate face diferența între proiectilele care pot atinge zonele populate și cele care se preconizează că vor ateriza în zone nelocuite.

Două rachete interceptoare Tamir sunt trase către fiecare rachetă considerată o amenințare. Rachetele Tamir dispun de senzori electro-optici și aripioare de direcție cu focoase explozive de proximitate. Majoritatea componentelor rachetelor Tamir sunt achiziționate prin intermediul lanțului de aprovizionare Raytheon din Statele Unite.

Iron Dome a fost dezvoltat după conflictul din 2006 dintre Israel și Hezbollah, grupul islamist ce acționează din sudul Libanului. Hezbollah a lansat mii de rachete în Israel, provocând pagube uriașe și ucigând zeci de cetățeni.

Un an mai târziu, Israelul a anunțat că firma sa de stat din domeniul apărării, Rafael Advanced Defense Systems, va crea un nou scut de apărare antirachetă.

SUA au contribuit la finanțarea sistemului printr-o subvenție de 200 de milioane de dolari. Sistemul a fost folosit în luptă pentru prima dată în 2011, când a distrus o rachetă trasă asupra orașului Beersheba din sudul Fâșiei Gaza, aflată sub controlul Hamas din 2007.

De când a fost lansat pentru prima dată în 2011, cu sprijin substanțial din partea SUA, experții afirmă că Iron Dome a oprit mii de rachete cu o rată de succes de aproximativ 90%.

Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) estimează că producerea unei baterii de rachete costă 100 de milioane de dolari. Susținătorii sistemului afirmă însă că acesta este considerat rentabil deoarece nu lansează rachete decât dacă proiectilele inamice reprezintă o amenințare pentru zonele populate.

Criticii se referă însă la prețurile de producție ale Domului de Fier. De altfel, una dintre cele mai controversate chestiuni legate de Iron Dome o reprezintă costurile sale – dintre care unele au fost acoperite de Statele Unite.

În 2014, SUA au semnat un acord de coproducție cu Israel pentru a produce unele dintre componentele Iron Dome în America. Acordul a oferit, de asemenea, accesul Statelor Unite la informații despre sistemul militar. De atunci, SUA au cheltuit aproximativ 3 miliarde de dolari pentru a sprijini sistemul din Israel, care include costurile sale de coproducție, bateriile, interceptoarele și întreținerea generală, o mișcare care a fost constant criticată de unele voci de la Washington.

Operarea sistemului este și ea costisitoare în sine. Fiecare interceptor tras de Domul de Fier are costuri semnificative, prețul unei singure rachete fiind între 40.000 – 50.000 de dolari.

Cu toate acestea, experții afirmă că eficacitatea sa a fost atât de impresionantă în trecut, încât Statele Unite și-au comandat propria versiune a Domului de Fier pentru a completa sistemul său de apărare antirachetă Patriot. (Patriot funcționează într-un mod similar cu Iron Dome, dar este menit în primul rând să intercepteze avioane, rachete de croazieră și rachete balistice, mai degrabă decât arme cu rază scurtă de acțiune). De asemenea, Germania pare că ia în calcul să achiziționeze acest sistem. Unele relatări de presă au indicat recent și că Israelul ia în considerare trimiterea sistemului său de apărare în Ucraina.

Dacă Domul de Fier s-ar dovedi a fi mai puțin eficient sub foc puternic, provenit de la mii de rachete trase simultan – așa cum s-a întâmplat în timpul atacului Hamas de la sfârșitul săptămânii trecute – acest raport cost-beneficiu s-ar putea însă schimba. Comentatorii cred că rentabilitatea sistemului de apărare antiaeriană este una dintre întrebările esențiale la care trebuie să răspundă factorii de decizie din Congresul american și din Knesset.

Copleșit de Hamas?

În 2012, Israelul a susținut că bateriile Iron Dome au interceptat 84% dintre rachetele lansate de Hamas din Gaza, reacționând de 573 de ori și doborând 421 dintre ele.

Cu toate acestea, în 2013, un expert în domeniul apărării, profesorul Theodore Postol de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), a spus că, de fapt, Iron Dome ar fi lovit doar 10% dintre țintele sale și, foarte posibil, nu a doborât nici una.

Eficiența sistemului a fost chestionată de altfel încă o dată în urma atacului-surpriză lansat de gruparea Hamas la sfârșitul săptămânii trecute. Dacă în 2021, armata israeliană a afirmat că Iron Dome a avut o rată de succes de 90% atunci când Hamas a tras 3.000 de rachete din Fâșia Gaza, la începutul conflictului actual, grupul terorist susține că a copleșit scutul israelian de apărare lansând 5.000 de rachete în 20 de minute, toate vizând sudul și centrul Israelului, inclusiv Tel Aviv și Ierusalim.

De partea lor, oficialii israelieni afirmă insa că, cel mai probabil, Hamas a lansat jumătate din acest număr. (Prin comparație, în 2014, aproximativ 4.000 de rachete au fost lansate de ambele părți pe parcursul întregului război de 50 de zile).

Armata israeliană a declarat că sistemul Iron Dome a interceptat sâmbătă 153 dintre rachete, iar altele au aterizat în zone deschise sau chiar în interiorul Fâșiei Gaza.

Cu toate acestea, potrivit presei israeliene, au existat mai multi morți și răniți în urma atacurilor cu rachete în sudul Israelului și în zona metropolitană a Tel Avivului.

De partea lor, ziariștii de la Business Insider nu au putut verifica imediat ce proporție de rachete au fost interceptate în timpul atacului Hamas din 7 octombrie. Un expert a afirmat însă că, ca orice sistem de apărare antirachetă, Iron Dome are limitările sale.

John Erath, director senior de politici la Centrul pentru Controlul Armelor și Neproliferare, a declarat că “Domul de Fier a fost foarte eficient împotriva atacurilor la scară mică, care reprezintă norma. În trecut, (atacurile) nu au fost la scara pe care am văzut-o săptămâna trecută. Acesta este un teritoriu nou.”

“Aceasta este, în general, provocarea cu care se confrontă sistemele de apărare antirachetă. Le poți copleși trăgând mai multe rachete în diferite sectoare,” a spus Erath, adăugând că “matematica (atacului) rămâne foarte mult de partea atacatorului.”

Așa cum afirmă și o analiză a Institutului de Război Modern de la West Point, chiar dacă un număr mai mic, de 2.200 până la 3.000 de rachete, au fost trase în 20 de minute, cantitatea “a fost pur și simplu prea mare pentru ca Iron Dome să poată fi gestionat (cum trebuie).”

Videoclipuri distribuite de CNN și de alții arată că sistemul a reușit să blocheze cel puțin unele dintre rachete în zbor, dar rapoartele de la sol sugerează că cel puțin o parte din rachetele trase de Hamas au penetrat sistemul israelian de apărare.

Potrivit relatărilor ABC News, cel puțin o rachetă a lovit o locație strategică după ce un spital din Ashkelon, un oraș de coastă la nord de Gaza, a fost distrus de incendiu.

Spitalul a fost ars, dar nu au existat victime, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al unității de sănătate, potrivit Al Jazeera.

În timp ce unele voci au raportat că Hamas ar fi putut trece la un nou sistem de rachete cunoscut sub numele de Rajum, care ar fi putut face rachetele mai greu de interceptat, John Erath nu crede că acest lucru este posibil. “Nu contează cu adevărat care este numele mărcii; el va avea relativ aceeași performanță,” a spus expertul.

“Scepticii în domeniul apărării antirachetă ar spune că, chiar și faptul ca câteva rachete trec (de Iron Dome), demonstrează că este o risipă de bani și că nu poate fi niciodată perfecționat,” a spus Erath. Expertul e însă de părere că, deoarece Domul de Fier a trebuit să facă față unui baraj de mii de rachete, acedst lucru “va oferi mai multă experiență despre care susținătorii apărării antirachetă spun că ar contribui la îmbunătățirea sistemelor lor pentru viitor.”

La rândul său, Malcolm Davis, analist senior în strategia de apărare la Australian Strategic Policy Institute, a declarat: “Ați văzut imagini cu aceste rachete interceptoare (israeliene) distrugând rachetele Hamas în aer, dar există un număr limitat de interceptoare la un moment dat. O modalitate de a învinge (sistemul) este pur și simplu să-l copleșești. Și aceasta este o slăbiciune a oricărui sistem de apărare aeriană.”

“Cu mii de rachete în aer într-o perioadă foarte scurtă de timp, nu există un singur sistem de apărare aeriană în lume care să poată face față acestui lucru,” a afirmat și Ben Barry, bursier la Institutul Internațional de Studii Strategice.

De aceea experții cred că, ca orice sistem, Iron Dome este limitat de numărul mare de rachete interceptoare pe care le poate lansa. Dar eficiența lui nu trebuie contestată. Potrivit relatărilor, Iron Dome a continuat să intercepteze rachetele cu rază scurtă de acțiune lansate din Gaza în ultimele zile.

Nu este clar la câtă muniție are acces Hamas și dacă va urmări să continue să lovească Domul de Fier cu aceeași intensitate.

“Dacă aș fi planificator militar (pentru Hamas), mi-aș baza consumul stocurilor de rachete pe tipul de conflict pe care îl plănuiesc. Și asta este ceva ce nu știm,” a spus Erath. “Ca diplomat, pot specula că acest lucru a fost făcut pentru a atinge un anumit set de obiective pe termen scurt, ceea ce ar indica că cea mai mare parte a capacităților pe care le-a avut Hamas ar fi fost folosită în prima zi sau două,” a declarat el.

De asemenea, nu este clar cît vor rezista stocurile Israelului. Israelul a cerut SUA să le ajute să reînnoiască stocurile de rachete de interceptare, iar președintele Joe Biden a declarat marți că o va face. “Ne vom asigura că Israelul nu va rămâne fără aceste active critice pentru a-și apăra orașele și cetățenii,” a spus Biden la Casa Albă. (https://www.reuters.com/world/biden-offer-support-israel-american-jews-speech-2023-10-10/)

“Acest lucru ar putea însemna fie că (interceptoarele) se epuizează, fie că israelienii vor să se asigure că nu se epuizează,” a spus Erath.

În sfârșit, analiștii militari cred că o parte a strategiei Hamas de a lansa atât de multe rachete în atacul de sâmbătă împotriva Israelului ar fi fost menită să profite de elementul uman al Domului de Fier. În timp ce Iron Dome ar putea urmări fiecare rachetă care sosește și ar putea lansa toate interceptoarele disponibile, bateriile de rachete ar rămâne în cele din urmă fără rachete și ar trebui să fie reîncărcate cu noi loturi.

Acest scenariu ar însemna că ar exista un decalaj în acoperire în timp ce noile rachete sunt încărcate în sistem – lucru pe care, se pare, s-au bazat planificatorii Hamas atunci când au conceput atacul.

Concluzie. Analiștii par să fie în general de acord că scopul principal al rachetelor lansate de Hamas a fost să distragă atenția forțelor israeliene de securitate în timp ce luptătorii înarmați și-au desfășurat atacul terorist la sol. Dacă câteva dintre rachete lansate și-au atins țintele și au provocat distrugeri și victime în orașele israeliene, acesta nu a fost decât un bonus pentru Hamas. Scopul barajului de rachete a fost însă în principal altul : de a masca atacul celor 1.000 de luptători islamiști ce au luat cu asalt localitățile de lângă graniță.

Chiar dacă sistemul a fost penetrat de o parte din rachetele Qassam, experții nu se îndoiesc de calitățile sale. De altfel, ei cred că unul dintre lucrurile unice despre Iron Dome până în prezent a fost capacitatea sa de a învăța continuu din interacțiunile cu rachetele lansate de Hamas sau Jihadul Islamic și de a deveni mai eficient. Iar acest lucru va oferi o experiență suplimentară despre care susținătorii apărării antirachetă sunt convinsi că va ajuta la îmbunătățirea sistemelor pentru viitor.

Surse: Business Insider, BBC, CNN, ABC News, Al Jazeera, USA Today, Reuters