Cât de transparente sunt bugetele municipiilor din România? O analiză Funky Citizens arată opacitatea administrațiilor în cheltuirea banului public

O analiză Funky Citizens arată că municipiile din România nu dau dovadă de transparență în ce privește informațiile despre bugetele comunităților.

Analiza a fost făcută publică în cadrul lansării online a proiectului „Republica Funky” și urmărește informațiile colectate în perioada 27 aprilie-10 mai.

• ”Doar Municipiul Timișoara a obținut nota 8, iar alte 15 municipii au obținut un scor de 7 din cele 10 puncte posibile pentru un buget deschis. La coada clasamentului se află municipii pentru care nu au putut fi identificate informații actualizate despre bugetele locale pe 2021 sau pentru care informațiile sunt minimale, lipsind elementele esențiale pentru a putea asigura principiul transparenței bugetare. La final, 36 de municipii din cele 109 analizate nu au reușit să ia nici măcar „notă de trecere”, având scorul de 4 sau mai puțin. Topul municipiilor și întreaga analiză, inclusiv recomandările, sunt disponibile pe site-ul Funky Citizens”, se arată în comunicatul transmis de FC.

Elena Calistru, președinte Funky Citizens, crede că „bugetele locale sunt printre cele mai importante ocazii cu care autoritățile administrației publice locale pot implica cetățenii și alți actori interesați în conversații de substanță despre prioritățile comunității lor”.

Deși prezența la urne pentru alegeri locale este depășită doar de cea la alegerile prezidențiale, analiza de față relevă un interes scăzut pentru o implicare continuă în deciziile publice. Altfel spus, nu există o cultură puternică a participării publice, nu există un cadru coerent de dialog constant între cetățeni, ONG-uri și autorități locale și, nu în ultimul rând, reglementările legale ce țin de transparența decizională se bifează doar formal, atunci când sunt bifate, se mai arată în analiza Funky Citizens.

Autoritățile locale și aleșii locali au în sarcina lor peste 28% din totalul cheltuielilor publice. Firește, bugetele municipiilor sunt cele mai consistente: ele însumează 40% din totalul bugetelor locale.

Elementele de bază (proiect de buget supus dezbaterii publice, forma finală a bugetului aprobat și toate documentele obligatorii conform legii) lipsesc de pe website-urile mult prea multor municipii. În mult prea puține dintre acestea am găsit informație accesibilă în format editabil sau deschis, așa cum cer standardele europene și internaționale în materie de guvernare deschisă și date deschise.

Bunele practici de a explica bugetul pe înțelesul cetățenilor au fost întâlnire doar în câteva locuri (Timișoara, Brașov, Oltenița, Odorheiu Secuiesc, Primăriile sectoarelor 1 și 6). Există unele localități unde a fost complicat să identificăm informațiile obligatorii din punct de vedere legal și multe unde a fost imposibil să găsim informație actualizată.

Analiza măsoară gradul de transparență a bugetelor locale a tuturor celor 103 municipii din țară (plus cele 6 sectoare din București), în baza a șase criterii:

1. Respectarea termenului de publicare
Autoritățile locale aveau data de 25 martie ca termen limită pentru publicarea proiectului de buget. Din 109 municipii, doar 55% și-au publicat proiectele de buget local în termenul legal.
2. Publicarea unui anunț de dezbatere pe site
14 dintre municipiile analizate nu au publicat niciun fel de anunț de dezbatere pe site, contrar normelor legale. La alte 6 nu au fost găsite deloc informații despre bugetul pe 2021.
3. Alocarea unui termen mai larg pentru dezbatere
Doar 4 municipii (Slatina, Suceava, Satu Mare și Fălticeni) au permis cetățenilor un timp mai larg pentru dezbatere.
4. Publicarea bugetului în format deschis
Un mare motiv de îngrijorare îl reprezintă formatele total needitabile. Cele mai multe dintre proiectele de buget (59) sunt în format pdf scanat / imagine, format care nu permite extragerea rapidă a datelor pentru analiza lor. Așadar, la 10 ani de când România s-a alăturat Open Government Partnership, sub 5% dintre municipalități au proiectele de buget publicate în format tabelar editabil (ex: Excel),
5. Organizarea unei dezbateri propriu-zise
40 de municipii au mers dincolo de minimul legal (publicarea proiectelor de buget pe site) și au organizat evenimente pentru dezbaterea bugetelor locale, majoritatea online, transmise în direct pe Facebook. Au fost și cazuri în care, deși a fost organizată dezbatere pe proiectul de buget, niciun cetățean nu s-a prezentat.
6. Respectarea termenului de adoptare a bugetului
Majoritatea municipiilor analizate (peste 80%) și-au aprobat bugetele locale până la expirarea termenului legal, 50 dintre ele mergând cu aprobarea în chiar ultimele zile ale intervalului (20- 23 aprilie 2021). La data finalizării analizei, existau 19 bugete adoptate cu depășirea termenului legal sau chiar neadoptate

Recomandări pentru deschiderea bugetelor locale

1. Avem o legislație bună, trebuie doar implementată – efortul nu e unul mare. Pașii exacți pentru autorități și modalitățile de implicare a cetățenilor pot fi consultate în „Ghidul de transparență în bugete” sau în „Ghidul esențial pentru un primar responsabil”, publicate de Funky Citizens la final de 2020.
2. Legea 273/2006 privind finanțele publice locale își arată limitările, calendarul bugetar și procesele de transparentizare și deschidere descrise în aceasta nefiind implementate în mult prea multe comunități locale. Este necesară o analiză, o sistematizare și o aducere la zi a întregului cadru al finanțelor publice locale, eventual prin codificarea tuturor regulilor care acum se regăsesc în multe reglementări separate.
3. Deschiderea bugetelor nu înseamnă doar niște grafice frumoase, deși sunt un pas important în această direcție. Este necesară publicarea tuturor datelor din procesul bugetar, în formate deschise (sau măcar editabile). De asemenea, deschiderea bugetelor nu poate exista în neant. Este necesar nu doar un format unitar pentru cum sunt publicate bugetele, ci și formate decente pentru website-urile autorităților locale, precum și pârghii pentru a le face să își mențină datele actualizate.

Context

Analiza face parte dintr-un proiect mai amplu, denumit „Republica Funky”, derulat de Funky Citizens, în parteneriat cu Bjerkaker LearningLab din Norvegia și RISE Project România, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este crearea unei rețele de organizații locale care să sprijine dezvoltarea cetățeniei active, precum și stimularea dialogului constructiv între autorități, cetățeni și reprezentanții societății civile la nivel local, prin elaborarea de instrumente și resurse replicabile în comunități de dimensiuni diverse din România. O parte a proiectului va consta într-o cercetare exhaustivă, în premieră, despre gradul de deschidere al tuturor celor peste 3000 de primării din țară, care se va traduce într-un Indice al Participării Locale ce va fi publicat anual.

Despre Funky Citizens

Din 2012, Funky Citizens promovează cetățenia activă prin instrumente de advocacy bazate de cercetare, pe date concrete și pe online. Funky Citizens e locul de întâlnire al cetățenilor care nu se resemnează cu status quo-ul, ci își înțeleg rolul în democrație, motiv pentru care își incordeaza muschiul civic și iau adesea parte la procesul decizional. Funky Citizens este raportorul pentru România în cadrul International Budget Partnership, unde analizează bianual gradul de deschidere al bugetelor țării, prin Open Budget Survey. Acesta este un instrument de cercetare independent, comparativ și bazat pe date obiective, prin care se evaluează modul în care autoritățile cheltuie banii publici prin măsurarea a trei indicatori macro, acceptați la nivel internațional: transparență, participarea publicului și supervizare bugetară.

sursa foto: Pexels/ Nataliya Vaitkevich