Cât durează restaurarea unui monument istoric? Mormântul Hypogeu din Constanța nu este gata la peste 5 ani de la începutul proiectului cu fonduri europene

Lucrările de restaurare a Mormântului Hypogeu au ajuns la 75%, la mai bine de cinci ani de la începerea proiectului cu fonduri europene, a anunțat președintele Consiliului Județean pe rețelele de socializare.

“Suntem la doar cinci luni distanță de momentul în care acest obiectiv va străluci în toată splendoarea sa”, a dat asigurări Mihai Lupu, după ce, la începutului lunii decembrie, reprezentanții CJ Constanța precizau la solicitarea ISE că lucrările de restaurare a monumentului istoric au atins 50% și că noul termen de finalizare este finalul anului 2025.

În luna decembrie, lucrările din interiorul mormântului se concentrau pe protejarea picturii murale: “Pur și simplu o salvăm și o lăsăm în stadiul în care există deja”, a explicat Emilian Țivrea, restaurator de monumente istorice și membru al echipei care se ocupă de acest proces.

Proiectul european de peste patru milioane de lei a așteptat aproape patru ani de zile apariția unei firme dispuse să reabiliteze monumentul unic în România.

Descoperit în 1988, valoarea excepțională a mormântului care datează din secolul al IV-lea d.Hr. a fost rapid recunoscută de cercetători, în special datorită picturii murale și a elementelor sale decorative legate de paleocreștinism, care îmbină influențele creștinismului timpuriu cu cele păgâne. 

În ciuda acestui fapt, monumentul nu a beneficiat de eforturile de conservare necesare și nu a devenit o parte a circuitului turistic al orașului, motiv pentru care a ajuns într-o stare avansată de degradare, situație care a fost în repetate rânduri semnalată în spațiul public.

În 2016, Info Sud-Est a publicat o serie de interviuri cu reprezentanți ai autorităților locale și mediului academic constănțean, precum și membri ai societății civile și mediului de afaceri care au vorbit despre situația în care au ajuns mai multe monumente emblematice ale Constanței, printre care și mormântul Hypogeu, în cadrul campaniei de presă “Recuperarea patrimoniului pierdut”. 

În 2018, situația a luat o întorsătură pozitivă când autoritățile județene din Constanța au obținut finanțare pentru restaurarea monumentului istoric.

Totuși, banii europeni puteau fi pierduți, atunci când licitația pentru proiectarea și demararea lucrărilor de reabilitare lansată de Consiliul Județean Constanța a fost amânată, din lipsă de ofertanți. 

Printre obstacolele identificate la acel moment s-au numărat o lipsă națională de specialiști care să gestioneze numărul mare de proiecte de reabilitare din acea perioadă, blocaje birocratice și, în cazul specific al Mormântului Hypogeu, alegerea de a include serviciile de proiectare și executare a lucrărilor în aceeași licitație, ceea ce necesita asocierea mai multor firme care să depună proiecte la comun.

În acel an, în timp ce Mormântul Hypogeu ajunsese la un pas de a-și pierde finanțarea și se confrunta cu un viitor nesigur, un alt mormânt pictat era deschis publicului la doar 150 de kilometri de Constanța, în orașul bulgar Silistra.

A fost nevoie de aproape trei ani și jumătate pentru ca Mormântul Hypogeu să ia exemplul “rivalului” din Bulgaria, iar în noiembrie 2022 Primăria Constanța a emis autorizația de construire pentru proiectul de salvare și punere în valoare a clădirii monument istoric care ajunsese o “baracă care nemulțumește pe toată lumea”, după cum l-a numit la acea vreme Petre Enciu, vicepreședintele Consiliului Județean Constanța.

Proiectul, realizat de firma Hester Art, presupune atât restaurarea interiorului mormântului cât și construirea unui muzeu cu tematică funerară care să pună monumentul pe harta turistică a Constanței. Valoarea proiectului se ridică la aproape patru milioane și jumătate de lei.

În prezent, lucrările din interiorul mormântului se concentrează pe protejarea picturii murale: “Pur și simplu o salvăm și o lăsăm în stadiul în care există deja”, explică Emilian Țivrea, restaurator de monumente istorice și membru al echipei care se ocupă de acest proces.

“În primul rând este vorba despre foarte multă documentație științifică, o cercetare continuă (…) Noi acum trebuie să monitorizăm de la climat, un studiu foarte clar cu microclimatul din interior, pentru că este o unitate foarte mare cu o temperatură constantă de 10-15 grade”, adaugă el.

După spusele restauratorului, deși mormântul și pictura murală sunt bine conservate, în special dacă se ia în calcul perioada de timp din care provin, există mai multe provocări în reabilitarea sa – de exemplu, o serie de inundații care au avut loc după descoperirea mormântului au dus la ridicarea argilei din pardoseală până la nivelul mijlociu al pereților, iar aceste depuneri trebuie acum îndepărtate “până la un anumit nivel, pentru că stratul de preparație, cel cu pictura în sine, este fiabil…noi trebuie să-l salvăm. O să aplicăm tratamente de consolidare, de fixare a stratului de culoare”.

În privința exteriorului, maistrul Vasile Stancu explică faptul că, la momentul actual, mai trebuie instalată pardoseală din lemn a terasei muzeului, lucrările de curățare și finisare interioară (zugrăveli, gleturi, etc) sunt pe terminate, iar obiectivul a fost racordat recent la rețeaua electrică și se lucrează la instalarea echipamentelor electrice și sistemului de iluminare. 

Există, totuși, unele elemente care vor mai avea de așteptat. Fațadele nu au fost încă aprobate, iar montarea liftului pentru persoane cu dizabilități va mai dura între trei și cinci luni, spre exemplu. 

Despre Mormântul Hypogeu

Aflat într-o zonă de necropolă unde au fost cercetate peste 200 de morminte, Cavoul a fost construit în a doua jumătate a secolului al IV-lea p. Chr. și a fost descoperit în anul 1988, în timpul unor lucrări edilitare, conform Heritage Constanța. Valoarea excepțională a mormântului Hypogeu este dată de decorul artistic deosebit al interiorului. Pictura murală cuprinde elemente creștine dar și păgâne, reprezentări antropomorfe, zoomorfe și vegetale, realizate în tehnica al seco. Scena centrală a cavoului se află pe latura de Nord, reprezentând un banchet funerar. Sunt ilustrare șapte personaje masculine, unele cu vase rituale, coșulețe și un platou, iar trimiterea este la taina euharistiei. Și celelalte elemente decorative sunt legate de paleocreștinism.

Este vorba de reprezentările florale, arborii, animalele, păsările care pot evoca grădina Edenului, la fel cum o face imaginea a patru porumbei și a potârnichilor care beau apă dintr-o cupă. Păunii care ciugulesc fructe simbolizează învierea sau nemurirea omului. În interiorul acestui cavou au fost depuse corpurile a patru defuncți, în sicrie de lemn. Un alt schelet a fost descoperit în stângă intrării, iar cel al unui copil se afla într-o amforă spartă. Arheologii spun că nu se poate preciza cu exactitate numărul scheletelor, defuncții provenind din perioade succesive, astfel încât osemintele au fost strânse pentru a face loc altora. Dintre acestea, doar un singur defunct a fost înmormântat cu obiecte personale, între care mărgele, brățări de bronz. De altfel, inventarul funerar destul de sărac este un alt motiv pentru a crede că cei înmormântați erau creștini.