Câtă încredere au tinerii în Guvernul Orban? Specialiști independenți au completat răspunsurile oferite de un raport guvernamental

Majoritatea relativă a tinerilor din Ungaria nu are încredere în Guvernul Orbán, potrivit unui volum de studiu intitulat „Dincolo de nota de subsol – Cercetarea Tineretului Ungar 2020”, prezentat luni. Studiul a fost realizat de specialişti independenţi care au reinterpretat şi completat raportul rapid „oficial” privind cercetarea din 2020, publicat anul trecut, scrie publicația de opoziție Nepszava, citată de Rador.

Un sondaj pe un eşantion care cuprinde un număr mare de persoane care fac obiectul studiului în rândul tinerilor ungari, în vârstă de 15-29 de ani, este efectuat la fiecare patru ani. În timp ce anterior sondajele erau realizate de Institutul de Cercetare a Tineretului, această sarcină a fost preluată din 2012 de Institutul „Nézőpont” şi Fundaţia „Szazadveg”, instituţii apropiate Guvernului de la Budapesta.

Preluarea acestei atribuţii a avut drept rezultat publicarea cu întârziere a datelor cercetării din 2016, respectiv abia după alegerile din 2018. Chiar şi raportul rapid de cercetare din 2020 a apărut abia în vara anului 2021, însă în acest raport nu au fost incluse datele privind preferințele de partid şi orientarea politică a tinerilor sau au fost publicate date derutante, eronate, de exemplu, cu privire la numărul copiilor asumaţi per familie.

Cercetătorii independenţi au reuşit să obţină date mai detaliate doar în acest an, astfel că au ieşit la lumină următoarele aspecte: 32% dintre tineri mai degrabă nu au încredere şi 17% nu au deloc încredere în Guvernul Orbán, iar 35% au răspuns că mai degrabă au încredere, şi 10% au încredere absolută în Executiv. Alţi 5% nu au putut răspunde cu un Da sau cu un Nu ferm.

48% din respondenţi au susţinut că în ultimii zece ani nivelul de trai al oamenilor s-a înrăutăţit, 38% au spus că nu s-a schimbat şi doar 14% simt o îmbunătăţire. 54% dintre tineri cred că starea de spirit a oamenilor s-a înrăutățit şi doar 11% cred că s-a îmbunătăţit. În schimb, s-a consolidat identitatea naţională: 54% dintre intervievaţi sunt absolut mândri că sunt maghiari. În ceea ce priveşte identitatea politică se poate observa o schimbare interesantă: 35% s-au declarat mai degrabă de stânga, 30% de dreapta, iar procentul celor care s-au plasat la mijloc este tot de 35%.

În timpul cercetării din 2012, procentul celor care s-au plasat la mijloc încă era de 62% şi doar 17% s-au declarat de stânga. Procentul celor care s-au declarat mai degrabă liberali a crescut de la 32% în 2012 la 43% în 2020, în timp ce 24% s-au declarat conservatori. Această imagine este oarecum contrazisă de faptul că, în ceea ce privește preferințele de partid, FIDESZ a deținut primul loc (53%) chiar şi în sondajele din 2020, pe locul doi s-a situat partidul Jobbik (12%), iar pe locul trei formaţia Momentum (8%).

Este adevărat că până în 2020 s-a conturat cooperarea partidelor de opoziție, astfel că corectând în acest context, avantajul FIDESZ era de 9% în comparaţie cu rezultatul obţinut de partidele care au participat în alianţa opoziţiei, iar în rândul tinerilor care în mod cert votează cu un partid, acest avantaj era de 14% – ceea ce este foarte aproape de rezultatul real al alegerilor din 2022. Sprijinul pentru FIDESZ a fost cel mai mare în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15-29 de ani din localităţile mai mici.

De asemenea, majoritatea tinerilor nu sunt în general interesați de politică. Din datele centralizate ale sondajelor de opinie, efectuate în perioada 2012-2020 rezultă că doar 2% dintre respondenţi manifestă o un mare interes faţă de politică, în timp ce 41% nu sunt de loc interesaţi de acest subiect. Din studiu a mai rezultat că nu este fără speranţe trezirea interesului tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15-29 de ani faţă de chestiunile publice: de exemplu, în 2012 procentul tinerilor absolut apolitici era de 49%, în schimb acest procent a scăzut la 33% în 2020.

Cercetarea a examinat şi chestiunile legate de relațiile de cuplu şi asumarea unui copil. Este interesant că, potrivit raportului rapid „oficial” de cercetare din 2021, publicat de instituţiile guvernamentale, tinerii își doresc în medie 2 copii, însă aşa cum s-a dovedit ulterior, această cifră a fost obținută prin omiterea totală din calcul a celor care au răspuns că nu doresc niciun copil.

Împreună cu aceştia, numărul mediu de copii planificați ajunge de fapt la 1,77. Majoritatea respondenţilor (69%) au spus că asumarea creşterii unui copil depinde de situaţia materială, de securitatea locuinței (39%) și de relația corespunzătoare a cuplului (36%), și doar 5-6 la sută cred că beneficiile fiscale și oportunitățile de împrumut oferite de Guvern joacă un rol în acest sens.

Sursa: Nepszava/ Rador/ Traducerea: Rozália Gănciulescu