Cătălin Predoiu: Decizia Curții Constituționale asupra OUG privind starea de urgenţă conţine numeroase fracturi logice

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat joi că decizia Curţii Constituţionale asupra ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind starea de urgenţă „conţine numeroase fracturi logice”, precizând că OUG 1/1999 este inatacabilă, fiind adoptată înainte de actualul cadru constituţional, relatează Agerpres.

Declaraţiile au fost făcute în cadrul şedinţei plenului CSM, în contextul discutării avizării unei propuneri legislative pentru completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

„Faptul că acest cadru normativ cu privire la starea de urgenţă comportă şi discuţii, şi fără îndoială şi modificări, inclusiv în lumina sau în umbra deciziei Curţii Constituţionale de ieri, comportă modificări pentru că într-adevăr este baza unei ordonanţe adoptate în 1999, tot într-o criză socială, mai largă, şi care nu mai corespunde deloc cu situaţia cu care ne confruntăm în prezent. Greu de crezut că va corespunde cu o ipotetică situaţie viitoare, pare că după vorbele specialiştilor ne mai putem confrunta în viitor cu astfel de crize sanitare. (…) Eu nu am spus gratuit ‘în umbra deciziei CCR’, pentru că e şi normal să o invocăm în discuţia de astăzi. Ea conţine numeroase fracturi logice, inclusiv cu privire la critica decretelor prezidenţiale de declarare a stării de urgenţă”, a susţinut Predoiu.

El a adăugat că, în opinia sa, Ordonanţa 1 din 1999 este inatacabilă constituţional, fiind adoptată înainte de cadrul constituţional prezent.

„Pe de o parte, din comunicat reiese clar – CCR constată, întemeiat după părerea mea, că Ordonanţa 1 din 1999 nu mai poate fi considerată neconstituţională în lumina noului cadru apărut după adoptarea ordonanţei din 2004, dar, pe de altă parte, constată neconstituţionalitatea ordonanţei care a modificat Ordonanţa 1 din 1999, ordonanţă din 2020. Or, dacă ne uităm în cadrul normativ din Ordonanţa 1 din 1999, vom vedea că acolo se stabilesc clar parametrii, coordonatele pe care se emite decretul prezidenţial de stare de urgenţă, care poate indica ce drepturi sau categorii de drepturi pot fi restrânse în starea de urgenţă şi, de asemenea, arată că decretul poate cuprinde o serie de măsuri de imediată aplicare şi altele de aplicare graduală pe bază de ordonanţă militară, care pot fi luate tocmai în vedere salvgardării unor valori fundamentale şi a unor drepturi fundamentale. Or, dacă, pe de o parte, consider că e inatacabilă constituţional – Ordonanţa 1 din 1999 – sau în orice caz nediscutabilă, pentru că a fost adoptată înainte de acest cadru constituţional prezent, dar ştii şi vezi că în acea ordonanţă se prevede o anumită structură a decretului prezidenţial, nu mai poţi după aceea să te duci să critici decretul prezidenţial care excede acelui cadru normativ”, a precizat ministrul Justiţiei.

Miercuri, Curtea Constituţională a admis sesizarea Avocatului Poporului asupra prevederilor art. 28 din OUG 1/1999, prin care au fost stabilite amenzile pentru nerespectarea restricţiilor în perioada stării de urgenţă, stabilind că acestea sunt lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate, iar stabilirea faptelor a căror săvârşire constituie contravenţii este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a poliţiştilor.

„În concluzie, Curtea a constatat că prevederile art.28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/1999, caracterizate printr-o tehnică legislativă deficitară, nu întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate şi sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituţie, precum şi principiul restrângerii proporţionale a exerciţiului drepturilor şi libertăţilor fundamentale, prevăzut de art.53 alin.(2) din Constituţie”, se arată în decizia CCR.

Tot miercuri, CCR a decis că OUG nr. 34/2020 pentru modificarea şi completarea OUG nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă este neconstituţională, în ansamblul său.

În esenţă, CCR declară că restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale nu se poate face prin ordonanţe de urgenţă, ci printr-o lege organică adoptată în Parlament.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea