Cătălin Predoiu, după reuniunea JAI de la Bruxelles: Digitalizarea Justiției trebuie să meargă în pas cu nivelul general de digitalizare a societății, pentru a nu se transforma într-un obstacol

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a participat la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne, la Bruxelles, iar agenda discuțiilor a inclus teme cum ar fi funcționarea instanțelor și controlul judiciar al măsurilor de urgență adoptate în context pandemic, combaterea discursului de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură, obținerea și conservarea probelor electronice în materie penală (e-evidence), bilanțul Parchetului European la șase luni de la operaționalizare.

Cu privire la e-evidence, ministrul Justiției a declarat: „Este importantă identificarea unei soluții de compromis care să pună capăt unui ciclu de peste 3 ani de negocieri. Însă prețul finalizării Regulamentului nu trebuie să fie sacrificarea eficienței și a relevanței sale pentru practicieni și nici slăbirea principiului încrederii reciproce. Ne exprimăm speranța că viitoarea Președinție franceză a Consiliului va reuși să ajungă împreună cu Parlamentul European la un compromis echilibrat și funcțional în interesul înfăptuirii justiției.”

În privința digitalizării sistemului judiciar din România, Cătălin Predoiu a menționat că „nu este cu nimic mai prejos decât alte sisteme din țările europene, judecătorii, procurorii și grefierii români utilizează pe scară largă comunicările electronice, sistemul electronic de repartizare a dosarelor, audierile online, dosarul electronic etc. Acest proces va continua. Digitalizarea va ușura sarcina justiției și a celor care apelează la ea. Însă digitalizarea justiției trebuie să meargă în pas cu nivelul general de digitalizare a societății, pentru a se asigura liberul acces la Justiție și a nu se transforma într-un obstacol, precum și să asigure protecția datelor cu caracter personal.”

Totodată, ministrul Justiției a precizat, în contextul discuțiilor despre funcționarea justiției în perioada adoptării măsurilor de urgență: „Pandemia a adus cu sine o provocare serioasă pe tărâmul dreptului, legiferării și justiției, concilierea dreptului la sănătate și la viață, cu celelalte drepturi și libertăți, cum ar fi dreptul la liberă circulație, adunări publice, religioase etc., în special în fazele de lockdown. Legiuitorii și judecătorii au fost chemați să stabilească o justă balanță între acestea și este important ca acest echilibru să prezerve pe termen lung libertățile cetățenești, pentru că așa cum virusul amenință sănătatea și viața indivizilor, tot astfel și libertățile sunt indisolubil parte a condiției umane”.

Comunicatul de presă transmis vineri de Ministerul Justiției 

La data de 10 decembrie 2021, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a participat la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne, la Bruxelles. Aceasta a fost ultima reuniune sub mandatul Președinției Slovene a Consiliului UE.

Agenda discuțiilor a inclus teme de actualitate în domeniul justiției: funcționarea instanțelor și controlul judiciar al măsurilor de urgență adoptate în context pandemic, combaterea discursului de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură, obținerea și conservarea probelor electronice în materie penală (e-evidence), bilanțul Parchetului European la șase luni de la operaționalizare.

Cu privire la e-evidence, ministrul Justiției a declarat: „Este importantă identificarea unei soluții de compromis care să pună capăt unui ciclu de peste 3 ani de negocieri. Însă prețul finalizării Regulamentului nu trebuie să fie sacrificarea eficienței și a relevanței sale pentru practicieni și nici slăbirea principiului încrederii reciproce. Ne exprimăm speranța că viitoarea Președinție franceză a Consiliului va reuși să ajungă împreună cu Parlamentul European la un compromis echilibrat și funcțional în interesul înfăptuirii justiției.”

În privința digitalizării sistemului judiciar din România, Cătălin Predoiu a menționat că „nu este cu nimic mai prejos decât alte sisteme din țările europene, judecătorii, procurorii și grefierii români utilizează pe scară largă comunicările electronice, sistemul electronic de repartizare a dosarelor, audierile online, dosarul electronic etc. Acest proces va continua. Digitalizarea va ușura sarcina justiției și a celor care apelează la ea. Însă digitalizarea justiției trebuie să meargă în pas cu nivelul general de digitalizare a societății, pentru a se asigura liberul acces la Justiție și a nu se transforma într-un obstacol, precum și să asigure protecția datelor cu caracter personal.”

Totodată, ministrul Justiției a precizat, în contextul discuțiilor despre funcționarea justiției în perioada adoptării măsurilor de urgență: „Pandemia a adus cu sine o provocare serioasă pe tărâmul dreptului, legiferării și justiției, concilierea dreptului la sănătate și la viață, cu celelalte drepturi și libertăți, cum ar fi dreptul la liberă circulație, adunări publice, religioase etc., în special în fazele de lockdown. Legiuitorii și judecătorii au fost chemați să stabilească o justă balanță între acestea și este important ca acest echilibru să prezerve pe termen lung libertățile cetățenești, pentru că așa cum virusul amenință sănătatea și viața indivizilor, tot astfel și libertățile sunt indisolubil parte a condiției umane.”

În marja consiliului, ministrul a avut discuții bilaterale cu omologii din Franța, Olanda, Italia și Germania.

Eric Dupond-Moretti, ministrul francez al Justiției, a detaliat prioritățile viitoarei Președinții franceze a Consiliului UE, orientate pe trei axe: combaterea discriminării, modernizarea justiției prin digitalizare și protecția mediului prin mijloace de drept penal.

În plus, un interes deosebit va fi acordat coordonării autorităților naționale din SM pentru a preveni și combate fenomenul răpirilor internaționale de copii. Ministrul român al justiției a exprimat disponibilitatea pentru dialog în concretizarea priorităților președinției franceze. A punctat obiectivele reformei sistemului judiciar din România, menționând în acest context combaterea criminalității organizate, inclusiv prin echipele comune de anchetă dintre România și Franța.

În cadrul discuțiilor cu Ferdinand Graperhaus, ministrul Justiției și Securității din Olanda, oficialul român a menționat obiectivele mandatului său în contextul Mecanismului privind statul de drept și al MCV.

Aceleași teme de discuție au fost abordate și în discuția cu noul ministru german al justiției, Marco Buschmann.

Discuțiile cu omologul italian, Marta Cartabia, au fost centrate pe tema executării mandatelor europene de arestare și a recunoașterii hotărârilor judecătorești în materie penală. De asemenea, au fost amintite și obiectivele privind reforma sistemului judiciar prevăzute în Programul de guvernare al Executivului de la București.

În toate întâlnirile bilaterale, ministrul român a subliniat importanța eliminării dublei monitorizări (MCV și Rule of Law) imediat după ce România va realiza obiectivele din cadrul MCV, astfel încât țara noastră să rămână, ca toate celelalte state membre ale UE, sub o singură monitorizare, Rule of Law Mechanism, poziția sa fiind receptată cu maximă deschidere de către interlocutori.

Dialogul cu aceste state membre va continua și în perioada următoare, inclusiv în cadrul unor întâlniri bilaterale mai ample, deja convenite între miniștri pentru prima parte a anului viitor.

În cursul zilei de azi, ministrul Cătălin Predoiu va avea discuții aprofundate pe teme legate de MCV și statul de drept și cu vicepreședintele Comisiei, Vera Jourova, respectiv cu comisarul pentru Justiție, Didier Reynders.

sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea