Catastrofă demografică în Moldova. Numărul studenților s-a prăbușit de la 128.000 la 59.000

Moldova rămâne fără tineri. Din 2007 până în 2019, numărul studenților din universitățile din Moldova a scăzut de la 128.000 la 56.000. Abia în ultimii trei ani se observă o creștere modestă de până la 59.000 a numărului studenților, arată o analiză Deutsche Welle.

Studii mai bune și șanse mai mari de angajare, condiții decente de trai, servicii publice și de sănătate, orașe frumoase, infrastructură: acestea sunt elementele care îi determină pe tineri să aleagă altă țară în care vor să-și înceapă viața de adult. Corupția care generează sărăcie în Republica Moldova le alimentează dorința de „evadare”, iar UE este, de cele mai multe ori, lumea mai bună pe care o descoperă și care îi primește.

Tinerii încep pregătirile pentru plecare cu un an înainte de examenul de Bacalaureat și, odată plecați, puțini mai revin în țară. În topul preferințelor tinerilor moldoveni sunt România, Olanda, Germania, Franța, Italia și Austria. Dar exodul tinerilor are efecte dramatice asupra economiei și demografiei Republicii Moldova. Populația activă pleacă, iar țara îmbătrânește.

Siguranța europeană este ceea ce caută tinerii

Ion Mihalachi s-a întors anul trecut din Olanda. Este absolvent al Universității de Studii Aplicate din Arnhem. El ne-a spus că tinerii pleacă din Moldova nu doar pentru o diplomă internațională, ci mai degrabă din cauza condițiilor de trai pe care Moldova deocamdată nu le poate oferi. În opinia sa, plecarea tinerilor la studii în străinătate nu este o problemă. Problema este că ei nu mai revin.

„Societatea nu trebuie să-i condamne pentru că pleacă și rămân acolo. Asta înseamnă că țara lor nu a reușit să le ofere suficiente argumente ca să rămână și să-și construiască viitorul acasă. Dacă tot mai mulți tineri ar reveni în Moldova și împreună ar contribui la creșterea economiei țării și la integrarea europeană, am putea ajunge la același nivel de trai ca majoritatea țărilor europene”.

Ion și-a terminat studiile în domeniul logisticii, iar anul trecut a revenit acasă. „Decizia mea a fost influențată de entuziasmul provocat de parcursul pro-european al Moldovei. Tinerii sunt motorul schimbărilor. Au dorința și entuziasmul de a se implica și de a fi parte a schimbărilor. Am revenit pentru că vreau să mă implic. Un factor determinant a fost și deschiderea guvernării pentru tinerii care au acumulat cunoștințe peste hotare. Îmi amintesc cum urmăream discursurile și apelurile președintei Maia Sandu în care tinerii erau îndemnați să vină acasă, pentru că țara are nevoie de ei. Percepeam acele mesaje ca pe niște apeluri adresate mie personal. Atunci am înțeles că eu sigur vreau să revin acasă”, povestește Ion.

Și a revenit, iar din ianuarie 2022 lucrează în Guvernul Republicii Moldova cu un salariu de 11.600 de lei (aproximativ 600 de euro). Spune că atunci când a decis să revină în țară era conștient că va primi un salariu mic. Dar asta nu l-a descurajat. A vrut să se implice pentru ca, poate mai târziu, și funcționarii publici să aibă salarii mai mari.

În timp ce unii reușesc să se integreze în comunitățile care i-au adoptat, alții trăiesc mereu cu gândul la frumusețea plaiului natal și sunt măcinați de dorul de casă, de familie și prieteni.

Plecarea tinerilor – o bombă cu ceas pentru societate

„De la mine din liceu, din 32 de colegi 26 au plecat în străinătate, dintre care doar doi au revenit. Asta este cea mai mare problemă pentru societatea noastră. De obicei pleacă cei mai buni și mulți își găsesc locuri de muncă bine plătite în țările europene. Și rămân acolo”, explică Ion.

El este convins că revenirea tinerilor în țară depinde de succesele guvernării. Această guvernare trebuie să reușească să impună un plan de dezvoltare de lungă durată – un plan bazat pe interesele tinerilor. Personal, Ion spune că simte o responsabilitate față de țară, de aceea a decis să aplice acasă toate cunoștințele acumulate peste hotare, pentru a contribui la integrarea Moldovei în UE.

Șansa unei Moldove europene

În următoarele luni se așteaptă un nou exod al tinerilor. Sute de elevi sunt deja așteptați de universitățile din Occident. A rămas doar să susțină câteva examene, să ia BAC-ul și să-și facă bagajele.

„I-aș sfătui să adune cât mai multe cunoștințe, dar neapărat să revină acasă și să lucreze pentru această mică țară. Moldova are nevoie de ei și sunt sigur că și ei au nevoie de o Moldovă europeană – de o țară în care ei să-și poată găsi un loc de trai și un job bine plătit. Suntem o țară mică și avem nevoie de fiecare cetățean, de fiecare elev ager care înseamnă Moldova de mâine”, spune Ion Mihalachi.

Alexandru Prohnițchi are 19 ani și tocmai se pregătește să plece la facultate în Olanda. Spune că pleacă cu gândul că va reveni, dar că nu exclude faptul că, în cei cinci ani cât vor dura studiile, s-ar putea răzgândi.

Anul trecut a absolvit liceul și, chiar dacă a fost acceptat la universitatea din Olanda, a decis să se înscrie la facultate în Moldova. După primul semestru și-a dat seama că a făcut alegerea greșită, așa că în luna februarie a reluat procesul de admitere la universitatea din Olanda. Și a fost din nou acceptat. La fel au procedat alți cinci prieteni.

„Faptul că toți tinerii se duc la studii în Vest nu este deloc întâmplător. Acest fenomen are o explicație. Sistemul de învățământ de la noi este slab și are nevoie de multe schimbări pentru ca lucrurile să arate altfel. Schimbarea a început, dar se produce prea lent”, explică Alexandru.

Pasionat de univers, tânărul va studia inginerie aerospațială, urmând să învețe planificarea și construcția de rachete, avioane și sateliți. Industria producerii rachetelor este străină Moldovei, iar un absolvent al unei astfel de facultăți mai mult ca sigur că își va găsi un loc de muncă peste hotare. Totuși, el spune că și-ar dori să revină.

Va putea construi Moldova rachete și sateliți?

„Noi încă nu avem această industrie, dar în cinci ani, cât durează studiile, situația s-ar putea schimba. Procesele ar putea înainta mai repede decât ne așteptăm. Moldova a avansat mult în ultimul an și nu este exclus că vom avea capacități de producere a componentelor pentru rachete și sateliți. Anul trecut UTM a trimis primul satelit în spațiu, ceea ce deja este un pas important, pentru că țara noastră a arătat că poate să facă asta”.

Alexandru crede că progresul rapid în domeniul educațional, economic, juridic sau în inginerie este posibil doar cu ajutorul specialiștilor instruiți peste hotare. Faptul că tinerii moldoveni pot studia peste hotare este un avantaj. Chiar dacă nu vor reveni toți, cei care o vor face vor implementa tot ce au învățat acolo.

Mulți dintre colegii lui Alexandru învață la universități din Europa de Vest, în țări mai dezvoltate decât cea din care vin, iar nivelul de trai și condițiile la facultățile de acolo sunt, pentru ei, factori importanți care îi determină să rămână.

„Plec cu ambiții cam mari. Vreau să mă implic în industria constructoare de rachete și sateliți. Poate vor exista programe de cooperare la nivelul UE vizând schimbul de specialiști. Poate vom fi și noi în UE și atunci Moldova va avea proprii specialiști în industria aeronautică. Revenirea acasă nu este un scop suprem. Mi-aș dori mai mult să pot, împreună cu alte persoane, să contribui la dezvoltarea țării noastre în acest domeniu”, conchide Alexandru, în dialog cu DW.