G4Media.ro

Câte orașe și comune ar dispărea din fiecare județ dacă reorganizarea administrativă…

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Câte orașe și comune ar dispărea din fiecare județ dacă reorganizarea administrativă ar presupune praguri de 10.000, respectiv 5000 de locuitori/ Ce județe ar rămâne fără mediu urban, orașele care ar deveni direct sate și unde ar deveni comunele orașe/ Hartă interactivă

Doar 12% din totalul comunelor de astăzi și puțin peste 50% din orașe și-ar păstra statutul administrativ dacă mâine ar avea loc reorganizarea teritorial-administrativă a României cerută de mediul de afaceri, conform unei analize realizată de G4Media și Info Sud-Est pe baza datelor provizorii ale recensământului din 2021.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și mai multe organizații patronale cu sute de membri cer autorităților reorganizarea teritorial-administrativă a țării pentru reducerea aparatului birocratic. Principalele măsuri cerute sunt:

  • reducerea de la 41 (plus București) la 15 a numărului de județe;
  • redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori;
  • redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori;
  • toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.

Pe baza acestor proiecții, am analizat cele 3189 de unități administrativ-teritoriale din România în funcție de locuitori și le-am încadrat în proiecția regionalizării propusă de mediul de afaceri. Din cele 318 orașe din România, doar 170 au mai mult de 10.000 de locuitori (53,50%), în timp ce din cele 2862 de comune, doar 12,40% se încadrează între 5.000 și 10.000 de locuitori.

Jurnalistul Cristian Pantazi a arătat într-un editorial pentru G4Media de ce este importantă reorganizarea administrativă a țării, dar și de ce este imposibilă, cel puțin până în anul 2024: lasă fără clienți marile partide de sistem și ar spulbera baronii locali. 

 

  • Județe fără nicio comună cu peste 5.000 de locuitori

Trei județe din România nu au nicio comună cu mai mult de 5.000 de locuitori: Caraș-Severin, Hunedoara și Olt. În cazul în care regionalizarea propusă ar avea loc mâine, niciuna dintre comunele celor trei județe nu ar mai exista în forma actuală și ar trebui să se comaseze cu alte localități. De precizat este faptul că Olt este județul cu numărul cel mai mare de comune din România: 104.

  • Județe unde statutul de oraș l-ar păstra doar municipiul-reședință

Tulcea, Brăila și Mehedinți sunt județele care, în cazul unei restructurări, ar rămâne cu un singur oraș, acela fiind municipiul-reședință. În Tulcea și Mehedinți sunt în acest moment câte cinci orașe, iar în Brăila patru.

  • Comune care ar deveni orașe

45 de comune din țară ar deveni, în schimb, orașe, depășind pragul de 10.000 de locuitori. Cele mai multe sunt în Ilfov – 10 și Iași – 6. De asemenea, județele Timiș, Prahova, Constanța, Cluj și Argeș au câte trei astfel de comune, în general cele dezvoltate în zonele metropolitane. 

  • Orașe care n-ar deveni nici măcar comune

În acest moment, în România sunt 38 de orașe care nu mai au nici măcar 5.000 de locuitori, un prag propus de mediul de afaceri pentru a putea avea statutul de comună.  Cel mai mic, cu doar 1372 de locuitori, este Băile Tușnad, în Harghita, iar cele mai multe astfel de orașe se află în Vâlcea, nu mai puțin de cinci. Câte trei orașe sub 5.000 de locuitori se află și în Sibiu și Maramureș.

  • În Alba orașele care ar deveni direct comune sunt: Abrud, Baia de Arieș;
  • În Bacău: Slănic Moldova;
  • În Bihor: Nucet, Vașcău;
  • În Botoșani: Bucecea;
  • În Brașov: Predeal, Rupea;
  • În Brăila: Făurei, Caraș-Severin, Băile Herculane;
  • În Constanța: Negru Vodă;
  • În Dolj: Bechet;
  • În Galați: Berești;
  • În Gorj: Țicleni;
  • În Harghita: Băile Tușnad, Borsec;
  • În Hunedoara: Aninoasa;
  • În Ialomița: Căzăneși, Fierbinți Târg;
  • În Maramureș: Cavnic, Dragomirești, Săliștea de Sus;
  • În Mehedinți: Baia de Aramă;
  • În Mureș: Sângiorgiu de Pădure;
  • În Prahova: Azuga, Slănic;
  • În Sibiu: Copșa Mică, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului;
  • În Suceava: Milișăuți, Solca;
  • În Tulcea: Isaccea, Sulina;
  • În Vâlcea: Băile Govora, Băile Olănești, Bălcești, Berbești, Ocnele Mari;

Context 

Actuala împărțire a teritoriului, extrem de fragmentată, datează încă din 1968 și este considerată de experți una din cauzele decalajelor de dezvoltare și lipsei de infrastructură. Președintele Iohannis a enunțat și el în anii precedenți nevoia unei reforme teritoriale, dar până în acest moment nu există nici o inițiativă guvernamentală sau parlamentară în acest sens.

Actuala organizare a administrației centrale, cu structuri (inspectorate, direcții etc.) în fiecare din cele 41 de județe, plus sectoarele Bucureștiului, e criticată constant pentru lipsa de eficiență și pentru menținerea unui aparat birocratic stufos, cu costuri uriașe pentru stat.

România a fost supusă unui proces de ”urbanizare” mai mult pe hârtie, începând cu 2004, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, una dintre condițiile de aderare fiind creșterea gradului de urbanizare al țării. Chiar și după urbanizarea cu pixul, România ocupa în continuare, în 2007, ultimul loc în Uniunea Europeană din acest punct de vedere: cu un grad de urbanizare de 54,9%, țara noastră era întrecută până și de Bulgaria.

Pe vremea când Camera Deputaților era condusă de Valer Dorneanu și Senatul de Doru Ioan Tărăcilă, Parlamentul a trimis spre promulgare Legea 83, în 5 aprilie 2004. Articolul 1 spunea că ”se aprobă declararea ca oraşe a unor comune” chiar dacă, în realitate, comunele nu arătau deloc asemenea unor orașe. 

În locul investițiilor masive și rapide în localitățile rurale pentru ca ele să fie relativ ”ridicate” la rangul de oraș, Guvernul Năstase, prin ministrul Administrației Octav Cozmîncă, a hotărât transformarea lor din pix, din birourile de la Palatul Victoria. 

La fel s-a întâmplat cu zeci de sate care au fost transformate, peste noapte, în comune. În total, când au tras linie după perioada 2003-2004, Guvernul Năstase avea pe hârtie 40 de orașe și 221 de comune noi, deși cele mai multe dintre ele nu îndeplineau condiții minime cum ar fi sistem de canalizare, de iluminat public și sistem de alimentare cu apă, străzi asfaltate sau toaletă în interiorul casei. 

Cele mai multe comune transformate în orașe, în 2004, au fost în județele Suceava, Maramureș și Timiș. În total, era vorba de 27 de comunități rurale din județele Arad (1), Argeş (1), Constanţa (1), Dolj (2), Gorj (2), Ialomiţa (2), Maramureş (4), Olt (1), Satu Mare (1), Sibiu (1), Suceava (8) şi Timiş (3).

A contribuit Andreea Pavel

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

22 comentarii

  1. Nu mai vin „voturili'”

    • Ar fi interesant cam ce economii s-ar face, cam cati frecangii si-ar pierde jobul…

    • 15 presedinti de consiliu judetean, mai putini primari, mai putini consilieri judeteni si locali, bravo. Dar ar trebui si mai putini parlamentari. Am votat pentru parlament unicameral cu 300 de inutili, hai sa il facem!

  2. Cred că înainte avem nevoie de lustrație.Eliminate din sistem năpârcile,din toate structurile statului.Copii și nepoții lor au împânzit structurile statului.Primesc drepturi necuvenite in timp ce adevărații eroi au putrezit …

    • Da, de acord! Am mai zis: copiii sefului meu azi sunt sefii copiilor mei! Si pe ce criterii? Pe pile ! Of course! Sunt convins ca reducerea posturilor va duce la o panica printre actuala nomenclatura! De aceea ma astept si la o REZILIENTA generata de sistem pentru apararea privilegiilor!

  3. Cele mai importante reforme, care impiedica dezvoltarea Romaniei,asanarea si curatarea morala a societatii si statul de drept sunt reorganizarea administrativ teritoriala in spiritul echilibrat si obiectiv al celor referite in articol si revizuirea Constitutiei Romaniei, bile negre pentru actuala majoritate parlamentara si pentru toate majoritatile parlamentare de pana acum, majoritati care actioneaza si vor actiona si pe viitor pentru a-si pastra si conserva puterea politica in detrimentul intereselor poporului roman.

  4. Numai viziuni … contabile: că 15 e mai mic față de 42 că între 5000 ți 10.000 avem comune că peste 10.000 avem orașe, că vor fi mai puțini baroni. Nimic despre criterii de dezvoltare reale cum ar fi de exemplu: că cetățenii din orice localitate de pe o rază de cel mult 30 km trebuie să beneficieze cel puțin de un centru de educație, un centru de sănătate, un centru de activități sportive de masă, un centru pentru activități culturale și de petrecere a timpului liber, un centru de rezolvare a tuturor activităților administrative și financiare, sisteme de alimentare cu apă, hrană, de colectare a deșeurilor de orice fel, zone de activități agricole specifice, zonă industrială de prelucrare superioară a materiilor prime și materiale, acces la mijloace de telecomunicații și comunicații moderne, centre de monitorizare și intervenție rapidă pentru păstrarea calității mediului, etc, etc. Fără constituirea acestor zone orice reformă administrativ-teritorială nu este altceva decât o formă de redistribuire a fondurilor publice către o clică, mai mică, de „baroni” locali.

  5. De ce reorganizarea administrativ teritoriala nu a fost inclusa in PNRR ca si criteriu principal,fundamental de acordare a fondurilor europene?

    • din ce stiu este ceva in legatura cu asta , dar nu stiu care sunt conditiile, la un moment dat era un articol despre cum vor sa fenteze PSDNLUDMR aceasta conditie …

  6. Pentru un preopinent al meu toate dezideratele mentionate de el pot fi mai lesne realizate ca efect al reorganizarii-administrativ teritoriale(asta pentru ca tot vorbeste ca principiu de comasarea unor facilati si servicii pe o scara de distanta reorganizabila teritorial si implicit administrativ de 30 Km, deci de altceva decat administrativ-teritorial se configureaza in prezent).

  7. 1. Reorganizare teritorial-administrativă
    2. Alegerea primarilor în două tururi
    3. Unificarea tuturor sistemelor de pensii(desființarea pensiilor speciale)
    Politicianul care nu vrea așa ceva este laș și/sau corupt!

  8. moare pesedeaua si peneleaua daca are loc reorganizarea de care se vorbeste de ani exact precum scaderea numarului de panaralmentari

  9. Si din una in alta se naste iar intrebarea: Cu ce se va face remarcat Iohanis atunci cand va veni istoria peste el?

  10. De ce am defini satul și orașul după numărul de locuitori sau după câte case/blocuri are??
    O localitate are istoria ei, rurală sau urbană, cu totul diferite identitar, și oferă opțiuni foarte diferite de destin. Știu ei, locuitorii, dacă trăiesc în oraș sau „la noi în sat”.

  11. cu caracatita de sinecuri, relatii, pile, amante, chelnerite, animale politice, lipitori de afise ale PSDNLUDMR nu se ca face in veci si pururi vreo reorganizare administartiv teritoriala

  12. Poza e mortala. :)))

  13. e misto cu orase fantoma 🤭 2 semafoare/ fara legaturi feroviare – nu ajunge rapidul sau acceleratul etc etc …iar 85 % sunt functionari publici

  14. De vazut „orasul” Vascau din Bihor.
    La numarul de batrani ramasi in acest sat nu se justifica absolut deloc personalul si salariile din primarie.

  15. Reorganizarea teritoriului este mai grea decît colectivizarea. În 1968 pe cînd exista partid unic și conducere dictatorială s-a făcut foarte greu, după lupte în care erau puse în joc inerese și nostalgii, istorie și sentimente. Vreau să spun că nu au fost ignorate părerile locuitorilor și consultarea chiar a avut loc. Pînă la urmă s-a făcut liniște adoptîndu-se hotărîrea fără ezitare. Efectele s-au văzut în scurtă vreme pentru că orășele fără perspectivă s-au dezvoltat spectaculos- Slatina, Alecsandria sau Tulcea ca și altele au înflorit. Asta a fost valabil într-o perioadă în care aveam economie de stat, centralizată și nu începuse revoluția digitală. Astăzi multe dintre vedetele economiei „socialiste” se scufundă în anonimat și dezvoltarea se face pe alte baze. Alocațiile de la Buget nu se acordă automat, contează investițiile și mai ales ele venite de la nivel european. Nu este greu de imaginat că pentru rezolvarea problemelor birocratice distanța nu mai contează. Folosind PC poți foarte bine să obții actele necesare de la Caracal chiar dacă le emit autoritățile de la Suceava.