Câteva explicații despre schimbarea blitz de guvern din Moldova: de ce a forțat Maia Sandu demisia premierului Gavriliță și ce impact are asupra parcursului pro-european

Ziua de vineri a adus în Republica Moldova o mișcare anticipată încă din luna octombrie: plecarea premierului PAS Natalia Gavriliță și desemnarea de către președinta Maia Sandu a consilierului Dorin Recean ca viitor prim-ministru. Care sunt motivele acestei schimbări de garnitură în partidul prezidențial PAS și ce impact au ele asupra relației cu România și cu UE?

Motivele demisiei forțate a premierului Natalia Gavriliță:

– Nevoia de împrospătare a imaginii guvernului. Executivul Gavriliță a trecut prin câteva crize grave care i-au erodat puternic imaginea și nivelul de încredere: criza refugiaților din Ucraina, criza prețurilor, criza energiei. Toate au dus la nemulțumiri masive în rândul populației, speculate de partidele pro-ruse conduse de Igor Dodon ori Ilan Șor. Președinta Maia Sandu a lăsat un indiciu despre nemulțumirea sa la adresa guvernului încă din 2 noiembrie 2022, când, într-un interviu pentru G4Media, a răspuns ”sigur că este loc de mai bine” atunci când a fost întrebată dacă e mulțumită de guvernul Gavrilița.

– Nevoia politică a președintei Maia Sandu de a împărți responsabilitatea politică cu guvernul. Deși a reușit să mențină stabilitatea economică în momente critice și a atras un sprijin extern esențial, faptul că Natalia Gavriliță nu este politician de carieră s-a văzut într-o comunicare mai dificilă la nivel intern. Astfel, un sondaj din ianuarie 2023 arăta că Natalia Gavriliță nu apare în lista liderilor politici în care cetățenii au încredere. Or, Maia Sandu are nevoie ca la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 să se poată baza pe un premier care să aibă tracțiune politică.

– Ritmul scăzut al reformelor. Republica Moldova și-a asumat un set de reforme majore, de la justiție la energie și de la infrastructură la zona de securitate. Toate sunt subsumate cererii de integrare în UE și ruperii de moștenirea pro-rusă. În ciuda ajutorului major dat de România și de alți parteneri occidentali, unele reforme au trenat și au creat nemulțumiri în partidul de guvernământ PAS și în rândul susținătorilor. Potrivit surselor G4Media, Maia Sandu a vrut o impulsionare a reformelor și a considerat că Dorin Recean poate impune reforme, așa cum a făcut-o în anii 2012-2014 la Ministerul de Interne

– Apropierea Nataliei Gavriliță de vicepremierul Andrei Spînu, o figură controversată din PAS. Gavriliță s-ar fi plasat de mai multe ori de partea lui Spînu în decizii controversate, iar Maia Sandu nu a vrut ca acesta să își creeze propriul pol de putere în interiorul partidului prezidențial. De altfel, Maia Sandu a avut o ieșire dură la adresa guvernului în 6 decembrie 2022 tocmai după o decizie stranie a lui Spînu, care a cedat Transnistriei toate gazele cumpărate de la Gazprom pentru a primi la schimb energie electrică. Atunci, Maia Sandu a cerut guvernului să explice public decizia și să-și reorganizeze activitatea în domeniul energetic. Reorganizarea nu s-a produs nici până acum.

Ce se schimbă în Republica Moldova?

Analiștii consultați de G4Media arată că premierul desemnat Dorin Recean împărtășește orientarea pro-occidentală a președintei Maia Sandu, căreia îi este colaborator loial.

”Nu ne așteptăm la o modificare a parcursului pro-european al Republicii Moldova, dimpotrivă. E probabil ca guvernul Recean să pună accent și mai puternic pe agenda pro-europeană și pe colaborarea cu România”, a declarat pentru G4Media un specialist în politica internă din Moldova.

Specialiștii prognozează însă un accent mai puternic pus de Recean pe chestiunile de securitate, dat fiind că a fost ministru de Interne și este șeful Consiliului de securitate al țării.

Și profilul politic al lui Recean este diferit de cel al Nataliei Gavriliță. Ex-premierul este o figură extrem de respectată în lumea de afaceri, ceea ce i-a înlesnit dialogul cu parteneri precum FMI sau Banca Mondială. În schimb, Recean e considerat la Chișinău un politician mai dur, cu apetență pentru problematica de securitate, într-un context în care Republica Moldova e amenințată constant de liderii ruși sau din enclava separatistă Transnistria.