G4Media.ro

☰

Câteva observații despre Alianța 2020 USR + PLUS

Câteva observații despre Alianța 2020 USR + PLUS

Analize • 4 Februarie 2019 • • 43 comentarii

Evenimentul politic al începutului de an a fost constituirea alianței electorale dintre USR și PLUS. Cele două partide urmează să meargă împreună la alegerile europarlamentare, având însă ca obiectiv declarat parlamentarele din 2020. Se naște o alianță care nu reprezintă doar o posibilă alternativă la PSD, ci și un rival pentru PNL și Klaus Iohannis. Asta ar putea explica, în parte, și boicotarea sau minimalizarea evenimentului de către o bună parte a presei.

Dan Barna și Dacian Cioloș au anunțat sâmbătă seara că ambiția alianței este să câștige un scor bun la europarlamentare, că vor ataca prezidențialele, foarte probabil că vor prezenta candidați comuni la locale, iar marele pariu vor fi parlamentarele de anul viitor.

Primul test vor fi europarlamentarele. Dacă nou formata Alianță USR + PLUS va câștiga într-adevăr peste 20%, așa cum speră liderii celor două partide, există o șansă bună ca formațiunea să atragă alegători și să genereze efectul de adeziuni în avalanșă. Dacă publicul constată că apare o alternativă reală la vechile partide și că, vorba sloganului, ”de acum ai cu cine”, atunci s-ar putea să asistăm la o creștere semnificativă în sondaje. Unii vor adera la noul proiect din entuziasm, alții din oportunism, dar un scor bun la alegerile din mai va conta enorm.

În schimb, dacă va scoate mai puțin decât însumează azi USR și PLUS, foarte probabil vom asista la destrămarea Alianței născută și așa destul de greu, cum se întâmplă cu orice formațiune care are de împărțit locuri pe listă. În treacăt fie spus, Dan Barna a făcut concesii majore partidului condus de Dacian Cioloș. Cu o identitate confuză, cu un scor în sondaje cam la limita intrării în Parlamentul European, PLUS a obținut totuși doar cu un loc eligibil mai puțin decât USR dacă ne raportăm la o evaluare realistă a locurilor eligibile, adică maxim șapte. În varianta super-optimistă, de 8 locuri eligibile, USR și PLUS ar avea număr egal de locuri.

Potrivit algoritmului de împărțire, locurile 1, 3, 5 și 8 de pe lista comună la europarlamentare revin celor de la PLUS. În schimb, locurile 2, 4, 6 și 7 sunt ocupate de candidații USR, cu precizarea că locul 2 ocupat de Cristian Ghinea pare cumva tot din echipa lui Cioloș. Ghinea este unul dintre marii susținători ai fostului premier Cioloș, alături de care a lucrat în guvern în 2016. Semnificativă este și postarea lui Ghinea de sâmbătă seara, când a scris, între altele: ”Din nou în aceeaşi echipă cu Dacian. Vom deschide lista Alianței. Mândru.”

Este însă meritul lui Dan Barna de a fi înțeles miza mare a Alianței și de a nu negocia cu Cioloș de pe poziții de forță care ar fi putut duce în final la un eșec. Ar fi avut toate motivele să ofere mult mai puțin celor de la PLUS, mai ales că Cioloș deschide lista. De notat că nu a profitat nici de scandalurile interne din PLUS sau de atacurile dure la Cioloș pentru a rediscuta împărțirea locurilor pe listă. Cu un discurs tot mai articulat și agresiv, Barna este un politician de urmărit pe termen lung, având deocamdată handicapul lipsei de notorietate.

Dacă ar fi făcut-o, exista însă riscul real ca funcționarea Alianței să se gripeze din start, iar inegalitatea dintre cele două partide, cu toată diferența semnificativă dintre ele, să ducă la conflicte și tensiuni greu de gestionat. Aici Barna a dovedit ceva înțelepciune și viziune politică, dar un scor slab îi va pune poziția de lider în discuție. Una peste alta, au fost negocieri destul de bine gestionate și de-o parte și de alta. În buna tradiție românească, se putea ajunge ușor la certuri publice și hărmălaie care să compromită proiectul din fașă.

Ca o mică paranteză, formarea Alianței l-a scăpat temporar pe liderul PLUS de explicații pe tema scandalurilor interne, generate de demisii și acuzații grave legate de modul discreționar în care ar fi condus partidul. Pe termen lung, problema rămâne.

Mulți se întreabă de ce USR și PLUS n-au mers separat la europarlamentare. Exista și varianta asta, iar pentru partidul lui Barna ar fi părut chiar o soluție mai bună pe termen scurt. Pe termen lung însă, am fi avut o opoziție fragmentată, cu un USR pe locul trei și cu un PLUS la limita intrării în Parlamentul European sau chiar în afara lui, ceea ce ar fi dus la dezintegrarea partidului și la risipirea unor energii care și așa se coagulează greu. Pe scurt, n-ar fi existat un câștig real pentru nimeni. Dar cel mai important, în varianta participării în alegeri pe liste separate, USR și PLUS n-ar fi avut nici pe departe capacitatea de seducție de care dispune Alianța 2020. Barna și Cioloș oferă în acest moment propriilor alegători motive suplimentare de mobilizare și o perspectivă, o idee, o speranță, adică tot ce contează în politica mare.

De văzut cum se vor raporta inamicii lor la acest proiect. Deja liderul PSD, Liviu Dragnea, a stabilit linia de atac, calificând Alianța drept un produs al serviciilor secrete. Pentru pesediști, orice partid care își pune în agendă consolidarea justiției și a statului de drept reprezintă răul absolut în politică, la fel și pentru televiziunile de casă.

Va fi mai dificil pentru președintele Klaus Iohannis și pentru PNL să atace public noua construcție, chiar dacă și poziția lor este serios amenințată atât de intenția lui Cioloș de a candida la prezidențiale, cât și de ambiția celor doi lideri de a-i detrona pe liberali din postura de principal partid de opoziție. Până acum, cel puțin în public, președintele Iohannis s-a comportant prudent, limitându-se la constatarea că el l-a pus premier pe Dacian Cioloș și a spus despre el că a performat. Ludovic Orban la rândul lui a spus că liberalii au atâta minte cât să înțeleagă că alianța PSD-ALDE rămâne principalul adversar politic.

Totuși, liberalii au aplicat lovituri preventive chiar în timpul negocierilor dintre USR și PLUS, fie prin publicarea unor sondaje în care apăreau diferențe majore între cele două partide, fie prin atacarea lui Dacian Cioloș. Prezent săptămâna trecută la ședința liberalilor, secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz-White, l-a acuzat de oportunism pe fostul premier.

Loviturile aplicate la vedere sau din culise lui Dacian Cioloș și, mai nou, Alianței 2020 vor continua, dar liberalii și președintele Iohannis ar trebui să-și calculeze bine pașii, unde trag linia roșie. Odată trecută, va fi dificil să se întoarcă și să le ceară voturile după ce Iohannis intră în turul doi. Asta în cazul în care nu va intra chiar cu Dacian Cioloș.

PS: S-a deschis competiția într-un sistem osificat de partide.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Disclaimer:
- G4Media nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Acesta este un ajutor de stat mascat care distorsionează piața de media și este inacceptabil. De asemenea, G4Media nu acceptă bani de la partidele politice în afara campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare este normală în perioada alegerilor.

- G4Media nu a primit și nu acceptă reclame de la industrii precum jocuri de noroc, pariuri, alcool și tutun. Este strict opțiunea G4Media. Nu promovăm vicii care pot distruge sănătatea, viața sau cariera unor oameni.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

43 comentarii

  1. Daca pana acum PNL a somat, e timpul sa inceapa treaba.

    • Avem ce vota, iar PSD si PNL aluneca in istorie.

    • Fix la asta ma gandeam si eu: ce muma cucului impiedica PNL-ul sa se „reformeze” si, eventual, sa cocheteze cu USR+ ? Asta pare ceva de genul: uite-i bai si pe-astia (USR+), s-au gasit ei sa vina cu un curent nou, cu idei noi si bune, reformatoare! Daca asa privesc situatia, atunci se pot considera parte rupta din pzd, dovada ca usl-ul inca respira.
      Iar bolovanul de Ioha, sa-si bage mintile in cap si sa arate poporului ca este presedintele tuturor romanilor corecti, doritori de schimbare si evolutie. O sa cufunde, daca mai ia mult in brate actualul PNL.

      Chiar nu realizeaza penibilul in care se afla, cu aceiasi dinozauri cel putin dubiosi? (PNL)

    • Dobre, e mai simplu sa scrii direct „USL”

  2. Observații corecte, de subtilitate. Așa da jurnalism!

  4. Dacian Cioloș recidiveaza ca o vulpe…

    • Emil guitza ca un porc.

    • Ai citit articolul? scrie în articol și despre voi, peneliștii 😀

    • „Într-adevăr existența membrului ăla de partid care nu se ridică la standardele mele morale și cognitive mi-a lăsat un gust amar în gură și PLUS va trebui să muncească foarte mult ca să ne convingă, prieteni!”
      aprobă un alt domn pe care doar sindromul colonului iritabil îl ridica de la calculator, unde-și exercita zi de zi menirea de a da report grupurilor naționaliste de Facebook.
      Qed.

    • Cioloș a terminat si ultima bruma de speranta…

  6. E neplacut ca exista rivalitatea dintre noua alianta si PNL, le-as dori ca PSD sa se compromita atat de tare incat ei sa fie singurii politicieni de luat in seama de catre electorat.
    Important ar fi ca fiecare, in cadrul grupului din care face parte sa nu se abata de la intentiile declarate si sa faca toate eforturile sa joace curat si cu devotiune. Noi, publicul, avem mai multa incredere in alianta asta noua decat in PNL, care, din pacate, se trage din PCR… Dar, nu ne induram nici de Johannis, poate de dragul lui multa lume respecta PNL.
    E interesant ce se va-ntampla. Tot ce putem spera e ca atat PNL cat si Alianta 2020 USR +PLUS sa aiba o grija deosebita pentru a concentra in mesajele lor cele mai pertinente idei si cele mai stimulative proiecte pentru ca oamenii efectiv sa-i voteze cu drag si cu speranta revigorata!

    • Sa speram ca vor avea atata minte si putere de abtinere, macar la europarlamentare, incat sa nu se atace reciproc deloc si sa se concentreze doar asupra PSD. Dar n-ai sa vezi…

    • @Adriana Negruti – Ca-n orice partid cu oaresce vechime, si-n PNL exista o latura oportunista, lipsita de orice urma de rezonabilitate, dispusa la orice compromis cu PSD doar pentru binele propriu. Ar fi insa o mare greseala sa generalizam acest lucru la intregul PNL.
      Exista aici o pleiada de tineri politicieni, cu adevarata gindire liberala ale caror aripi in politica ar fi pacat sa fie taiate numaidecit fiind bagati la gramada cu tagma mai sus descrisa.
      De asta ar trebui ca, dupa o primenire a partidului (doar din interior) sa se formeze un mare pol opozabil actualei guvernari.
      Tare mi-e treama ca, in caz contrar, PSD-ul va cistiga viitoarele parlamentare fluierind.

  7. Momentul adevarului pt PNL a venit.Defilarea cu crinel,vasile si alinuta pe liste va duce pnl-ul la groapa,sper ca Orban sa aiba suficienta minte pt ca va deconta,in rest alianta-i un lucru bun
    si bine a subliniat calitatea de negociator a lui Barna care vede lucrurile pe termen lung…

    • Nu sunteti la curent, cei de care vorbiti nu sunt pe lista PNL la europarlamentare, mai putin blaga. Personal, cred ca pot avea si unii si altii campanii de presa corecte si axate exclusiv pe ce vor sa faca. Formatul asta de campanie negativa si lovituri sub centura la adresa celorlalti, campanii de zoaie si laturi, au fost inventia dezvoltata la nivel mondial a unui ordinar analist politic evreu, arthur finkelstein, care le-a fost sef de campanie multor politicieni ai lumii, incepand cu nixon, reagan, netanyahu in 1995, victor orban, basescu, tariceanu, ponta, psd-draknea in 2016, el a inventat monstruozitatea SOROS, pan’ la urma l-a luat dracu-n 2017.

  8. Excelentă analiză! Personal, îl respect și apreciez mult pe Dan Barna. Îl respect și apreciez pe Stelian Ion. Sunt doi oameni cu adevărat pregătiți în domeniul Dreptului, doi tineri politicieni pe care îi urmăresc cu plăcere dar și speranță de fiecare dată când apar în public. Faptul că Barna a procedat înțelept în negocierea Alianței 2020 nu face decât să confirme părerea pe care mi-am format-o deja despre el.

    De asemenea, îi respect pe Cioloș și pe Vlad Voiculescu și mă bucur că nu voi avea de ales între USR și PLUS.

    Dar…lui Klaus Iohannis îi stă foarte bine printre oamenii de stat din Europa și nu numai, e de-acolo, nu ne face de râs ba ne mai spală rușinea de a fi ieșit în lume cu curcile și analfabeții escroci ai lui Dragnea. Cred că va fi reales pentru un nou mandat, fără emoții.

  9. Parerea mea este ca Alianta va trebui sa-si clarifice in acest moment principiile si ideologia (macar orientarea politica). Consider ca este necesar sa faca asta pentru ca dl. Ciolos este o persoana care si-a manifestat public sentinemetele si inclinatiile catre socialism, chiar daca este vorba despre un socialism mai „soft”.
    Daca Alianta ramane in zona de centru-dreapta dl. Ciolos isi poate revizui filosofia politica si poate da o sansa acestei uniuni politice sa devina cu adevarat o alternativa viabila pentru alegatorii cu principii orientate spre realism si nu spre populism, multi dintre acestia facand parte din categoria „indecisilor” sau a celor „care nu au ce alege”.
    Un parlament majoritar PNL si Alianata 2020 poate face ca Romania sa evite pe termen lung populismul si socialismul desantat si poate da o sansa prosperitatii si dezvoltarii.

    • Desi nu mi se pare o idee buna aceasta alianta din motive principiale (din motive tehnice s-ar putea sa functioneze si sa adune mai multe voturi decat alminteri), ma lovesc mereu de acceasi problema in privinta sustinatorilor lui Ciolos. La intrebari de genul „care este pozitia PLUS (sau a lui Ciolos, ca este tot una pana la urma) in privinta {ajutoarelor sociale, avortului, exproprierilor, reanimarea sistemului de sanatare, homosexualilor, mediului (taxa auto), etc} – n-am gasit pe nimeni, dintre simpatizantii PLUS cu care am discutat, care sa-mi dea vreun raspuns. Pana la urma votezi un partid si o viziune macar (daca ideologie n-ar avea), nu merge cu „lasa, ca o sa fie bine!”.
      In plus daca nu-ti sunt clare principiile, nu dureaza prea mult pana o dai in contradictii, de unde fie nu mai iesi, fie iese absolut orice. [Desi nu e neaparat un exemplu foarte adecvat, vezi-l pe Mussolini care din socialist a ajuns fara mari probleme in extrema cealalta.]

      Nu acelasi lucru i se poate imputa USR-ului, din cauza particularitatii pe care o are, din nastere (chit ca n-a mai ramas prea mult din ea). Nicusor Dan a zis de la inceput „Suntem eterogeni, de la nationalisti la cosmopoliti si de la libertarieni la socialisti aprigi – dar ne-am adunat pentru multele lucruri care ne unesc, iar in cazul celor care ne dezbina, nu vom pozitiona partidul si va vota fiecare cum ii dicteaza constiinta”. Asta pana sa apara Ghinea pe cai mari … dupa care sunt tot cam in situatia PLUS. :o(

      PS: [Offtopic pt ‘@Area, ca l-am vauzut priceput in domeniu:

      Spune-mi, te rog, unde pot citi si eu motivrea deciziei ICCJ din dosarul 1811/1/2018, privind obligatia de declarare a adunarilor (stii tu, pornita de la mitingul din 10 august), subiect pe care presa l-a abandonat total. Nu gasesc decat rezumatul hotararii. N-are trebui sa fie publica si motivarea?

      Vezi aici: http://www.mpublic.ro/ro/content/ril-civil-2018 CTRL + F „1811”

    • Acum, fara suparare, dar mizeria aia de pzd nu poate fi numit partid socialist, de stanga.. A fost, este (si sper sa nu mai fie) un gio prezentat ca partid de stanga.

      Sper ca intr-o buna zi, poporul asta sa aiba sansa de a alege ideologia, nu partidul. Partidele politice sunt mult prea fragmentate si lipsite de ideologie. Naravurile proaste si hotia le-a acaparat, cu mici exceptii.

    • Tie ti se pare ca Usr a fost pana acum de centru- dreapta ? Sa-ti revizuiesti filozofia politica ? Asa cum schimbi un tricou ? Eu nu inteleg cum vezi tu lucrurile ….

  10. PLUS pare sa fie un M5, din pacate.

  11. Sunt incantat de nou aparuta alianta. O asteptam de ceva timp. Imi place mult Dan Barna. Dupa mine ei reprezinta viitorul. S-a spart monopolul vechilor partide PSD si PNL, cele care au facut, in trecut, o alianta contra naturii.

  12. Adică pnl se trage din PCR adică ciolos a fost pe la Funar admira socialismul adică dovedit guvernul 0!adică alianță? Intre un partid care și a dat fondatorul afară pt furt!cu un om contestat securist de pe vremuri!adică nu cu serviciile ca de! Nu sunt numai de la noi!desigur PSD este vinovat Adică avem în sfârșit cu cine sa votam?

  13. Errata: Alianta 2200. Scze!

    • Am vrut sa votez cu PNL dar cind am văzut fosila aia care a fost in PD-L ,acu in PNL acel HOT vameș din Arad Blaga ,voi vota cu alt partid…păcat ca din cauza acestui traseist ,aceasta fosila PNL pierde ff mulți alegători…

  14. a aparut ceva nou care le da multora sperante, principalul e sa iasa cei tineri masiv la vot, ca daca vor iesi majoritar numai pensioneri atunci nu mai scapam de PSD. Ciolos si Iohannis in turul 2: cel ce invinge devine presedinte iar pierdantul premier-ministru, o varianta poate cea mai buna care se poate de anticipat

  15. Dupa toate calamitatile facute de PSD-ALDE, daca PNL ataca Alianta2020, electoratul va percepe ca PNL ataca pe cine nu trebuie. Simetric, daca Alianta2020 ataca PNL, electoratul va percepe ca Alianta2020 ataca pe cine nu trebuie.

    PSD intelege deja ca sansa lor este sa-i faca pe Alianta2020 si PNL sa se certe intre ei. Prin urmare isi vor alege dintre cei doi o tinta pe care o vor lovi insistent, menajand pe ceilalti. Probabil vor alege sa loveasca in Alianta2020, pentru ca-i vor estima a fi partea mai slaba deoarece sunt mai noi pe scena politica si mai neexperimentati (adica asta ma astept sa fie logica PSD-ista), si vor menaja pe cat posibil PNL, sperand ca daca vor mirosi sange si PNL va incepe sa atace Alianta2020.

    Daca va cadea in capcana asta, PNL va face treaba murdara a PSD impreuna cu PSD dar nu va castiga nimic din caderea Alianta2020 (in caz ca Alianta2020 va cadea), deoarece votantii Alianta2020 nu-i vor vota PNL in locul Aliantei2020 ci vor sta acasa, ba PNL va mai pierde si pe unii dintre alegatorii actuali, care fie vor sta acasa fie vor vota ALDE sau PSD sau mai stiu eu ce partid care nu are sanse sa intre in parlament (si astfel vor da voturi irosite din start). Cel mult, unii vor vota PMP dar nu suficient de multi incat sa ajute PNL in fata PSD.

    Iar PMP este in realitate in competitie cu ProRomania, si chiar cu PSD. Nu cu PNL (decat foarte marginal) si nu cu Alianta2020 (decat tot asa, marginal).

    Deci PMP trebuie sa faca acelasi joc de menajare a PNL si Alianta2020, si reciproc PNL si Alianta2020 trebuie sa menajeze PMP. La fel, in aceasta logica, toti – PNL, Alianta2020 si PMP trebuie sa menajeze ProRomania, cel putin atat timp cat si ProRomania ii menajeaza pe ei. Va fi mai greu pentru PMP si ProRomania sa se menajeze reciproc, dar poate isi dau seama ca mai avantajos este sa atace impreuna PSD si sa vada care din ei vor reusi sa smulga cat mai mult de la PSD – sa faca adica o competitie de alergare ambii contra PSD, nu de box intre ei.

    Toti acestia din opozitie trebuie sa inteleaga ca voturile trebuie luate de la PSD-ALDE si UDMR. Nu unii de la altii.

    Si sa nu uit, nu va lasati prostiti a nu-stiu-cata oara de UDMR. UDMR-istii sunt in aceeasi barca cu PSD-ALDE. UDMR nu apara interesul maghiarofonilor din Romania ci sunt doar tot un PSD-mafie. Iar daca opozitia va arata ca respecta pe maghiarofoni si vor face munca de lamurire ca sa arate maghiarofonilor ca nu-i ameninta nimeni, si ca tin cont si de problemele lor (izolare, lipsa de dezvoltare, lipsa de infrastructura, etc), eventual chiar traducand platforma lor electorala si in maghiara (sa fie in Romana, in maghiara si in Engleza, pentru publicul American si NordAmerican interesat – membrii de familie ai Romanilor din diaspora etc), atunci maghiarofonii ii vor vota pe ei si vor trimite pe UDMR-isti la gunoiul istoriei unde se vor lua de mana cu PSD-istii ca le sade bine impreuna in groapa de gunoi.

    Deci tinta opozitie trebuie sa fie electoratul PSD-ALDE-UDMR. Atat. Sa-i distruga pe acesti mafioti la urne.

  16. Traiasca inteligenta artificiala care o stimuleaza pe cea naturala!
    Stop cenzura comentariilor cetatenilor la adresa institutiilor publice care au pagini pe Facebook.

  17. e timpul ca peneleul sa inteleag la cat e ceasul si sa termine a mai fi in acceasi troaca cu mizeria pesedista; sa vedem daca ii tine balamaua, dar tare mi e ca se vor duce la groapa. e timpul unui refresh in politica asta bashita de bucuresti.

  18. Nu vad rostul unei eventuale rivalitati intre Alianta 2020 si PNL.
    Daca ar candida singura la parlamentare contra blocului PSD-ALDE, Alianta nu ar obtine majoritatea. Dupa cum nici PNL singur nu ar reusi. Asta deoarece electoratele tinta ale celor doua grupari din Opozitie se suprapun numai partial.
    Asa cum a precizat si @Ioan, daca (prin absurd) PNL ataca si discrediteaza Alianta, asta nu inseamna ca votantii Aliantei vor trece in barca PNL, ci inseamna ca se vor simti dezamagiti si vor absenta la urne – spre marea bucurie a PSD.
    In schimb, daca PNL si Alianta evita canibalizarea reciproca, atunci au toate sansele ca in 2020 sa obtina un scor insumat de peste 50%.

    Partidele din Opozitie ar trebui sa isi indrepte eforturile in primul rand catre mobilizarea alegatorilor nehotarati, fiecare utilizand caile si mijloacele sale proprii, in asa fel incat sa rezoneze la categorii cat mai variate de cetateni.

    • sa-l informeze cineva si pe ciolos, ca momentan el arunca in spatiul public cu laturi in pnl,nu invers. cel putin in spatiul public unde se uita votantii. altfel e inutil, calul troian a fost introdus si isi va produce efectele!

    • @ motanul gri – bravo ! sfaturi excelente ! un om care stie ce vorbeste ! ma intreb daca presedintii de partide cu doctrine anti-PSD vor fi suficient de intelepti sa asculte de sfaturile avizate ale motanului gri , ale lui Ioan , Violet , Costin , Radulescu Marcel , Gelu , Area , Adriana Negruti , ale inteleptului Igor si ale Soniei – care spune : ” prevad o lupta sangeroasa intre PSD si restul ” si sa inteleaga TOTI anti-PSD – adica PNL , USR , PRO-ROMANIA , PLUS si PMP sa nu se atace , ci sa lase usa deschisa viitoarei colaborari / aliante 2020 anti-PSD la locale/ parlamentare . Ganditi la binele tarii fara orgolii , sefi de partide anti-PSD , si va fi bine pt viitorul tuturor generatiilor !

  19. Cand s-a format USL, n-am vazut atata efervescenta, nedumerire, neliniste printre sustinatorii PNL si nici in mass media, ca si astazi cand pe scena politica apare o alta alianta, de dreapta de data aceasta.
    Ne intrebam cine pe cine inseala, cine profita si cine pierde s a m d. Da, in USR si PLUS sunt oameni tineri, bine pregatiti, da, USR are reprezentanti in Parlament, da, Ciolos cu partudul lui infiintat in urma cu cateva luni nu are sanse fara ajutorul USR sa ajunga in PE, in schimb Ciolos are o foarte buna reputatie in institutiile europene si impreuna cu USR au sansa sa faca lucruri bune pt tara noastra.
    PNL care in ultimul timp si-a mai curatat imaginea dupa episodul USL nu trebuie sa se teama de aceasta alianta, ei au electorii lor fideli, dar din pacate nu reusesc sa mobilizeze o foarte mare parte a populatiei si s-a vazut asta la ultimele alegeri parlamentare, cand PSD a castigat prin lipsa de participare la vot a celor de dreapta, dezamagiti de aproape lipsa de opozitie a PNL in Parlament si altele. Sper ca aceasta alianta sa dea speranta romanilor si sa mobilizeze lumea la alegeri.
    Privind alegerile prezidentiale din noiembrie, prevad o lupta sangeroasa intre PSD si restul. PSD va arunca cu noroi, cu procese vor face orice ca sa-l impiedice pe Iohannis ; sa ne amintim ce s-a intamplat in 2014. Acum miza este si mai mare.
    Eu cred ca este bine sa avem doi candidati de dreapta la prezidentiale. Niciun candidat nu va castiga in primul tur, dar in turul doi, candidatul de dreapta, Iohannis sau altcineva va avea mai multe sanse de castig pt ca sustinerea electorala va fi mai mare si asta cu ajutorul electorilor pe care alianta USR PLUS a reusit sa-i mobilizeze. Iar daca in turul doi vom avea de ales intre doi candidati de dreapta, cu atat mai bine.

    • individiul care a confiscat usr fara sa fi fost votat vreodata si fara sa fi participat la vreo runda de alegeri si chiar si fara sa fie in parlament macar ne spune chiar el astazi printre alte platitudini „centru dreapta”, nu dreapta :)) desi totul pare a fi de centru stanga…dar, oricum, ce mai conteaza o abureala in plus!

    • @ion din balon

      Draga Ioane, sa fim seriosi. In Romania nu exista partide de stanga, de dreapta sau de centru. Pana in prezent partidele traditionale s-au luptat pt putere, si-au sedus electorii cu promisiuni si asta probabil din lipsa de experienta politica, dupa 50 de ani de dictatura comunista. Posibil ca de acum inainte sa avem adevarate partide, cu ideologii distincte. Pana cand nu vom scapa de „partidul stat” sa nu disecam firul in patru si sa-l acuzam pe Ciolos ca se pretinde de centru dreapta, dar este de centru stanga sau de dreapta si alte bazaconii; toate astea sunt manipulari.

  20. @Sanitarul
    Decizia nr. 19/15.10.2018 s-a publicat in M.Of. Partea I nr. 1055/13.12.2018. Mai jos redau paragrafele care intereseaza chestiunea lamurita in recurs in interesul legii:

    „B) Analiza problemei de drept soluţionate în mod neunitar de instanţele judecătoreşti
    50. Potrivit art. 39 din Constituţia României: „Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără niciun fel de arme.”
    51. Totodată, art. 53 din Constituţie permite ca exerciţiul libertăţii întrunirilor să comporte anumite restrângeri.
    52. De asemenea, art. 11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale consacră „Libertatea de întrunire şi asociere”, astfel:
    ” (1) Orice persoană are dreptul la libertate de întrunire paşnică şi la libertate de asociere, inclusiv de a constitui cu alţii sindicate şi de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale.
    (2) Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât cele prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea naţională, siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei ori a drepturilor şi a libertăţilor altora. Prezentul articol nu interzice ca restrângeri legale să fie impuse exercitării acestor drepturi de către membrii forţelor armate, ai poliţiei sau ai administraţiei de stat.”
    53. La rândul lor, Pactul internaţional relativ la drepturile civile şi politice şi Pactul internaţional privitor la drepturile economice, sociale şi culturale, adoptate de Adunarea Generală a O.N.U. în anul 1966, conţin dispoziţii privitoare la aceleaşi libertăţi. Astfel, art. 21 din Pactul internaţional privitor la drepturile civile şi politice dispune că dreptul la întrunire este recunoscut; exerciţiul lui nu poate fi supus decât restricţiilor conforme cu legea şi necesare într-o societate democratică, în interesul securităţii naţionale, al securităţii publice, al ordinii publice ori pentru a ocroti sănătatea sau moralitatea publică sau drepturile şi libertăţile altora.
    54. La nivel naţional, cadrul normativ pentru organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice este stabilit prin Legea nr. 60/1991, care detaliază condiţiile pentru exercitarea libertăţii de întrunire.
    55. Astfel, potrivit art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 60/1991:
    ” (1) Libertatea cetăţenilor de a-şi exprima opiniile politice, sociale sau de altă natură, de a organiza mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, procesiuni şi orice alte întruniri şi de a participa la acestea este garantată prin lege. Asemenea activităţi se pot realiza numai paşnic şi fără niciun fel de arme.
    (2) Adunările publice – mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, competiţii sportive, procesiuni şi altele asemenea -, ce urmează să se desfăşoare în pieţe, pe căile publice ori în alte locuri în aer liber, se pot organiza numai după declararea prealabilă prevăzută de prezenta lege.”
    56. Art. 2 din aceeaşi lege prevede că:
    ” Adunările publice trebuie să se desfăşoare în mod paşnic şi civilizat, cu protecţia participanţilor şi a mediului ambiant, fără să stânjenească folosirea normală a drumurilor publice, a transportului în comun, cu excepţia celor autorizate, funcţionarea instituţiilor publice sau private, a celor de învăţământ, cultură şi sănătate, a unităţilor economice ori să degenereze în acţiuni turbulente de natură a pune în primejdie ordinea şi liniştea publică, siguranţa persoanelor, integritatea corporală, viaţa sau bunurile acestora ori ale domeniului public, şi nu pot fi continuate după ora 23,00, caz în care intră sub incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată.”
    57. De asemenea, în cuprinsul Legii nr. 60/1991 este reglementată procedura pentru declararea prealabilă a adunărilor publice, sunt indicate organele administraţiei publice locale competente să avizeze cererile de organizare a adunărilor publice, criteriile care trebuie avute în vedere în soluţionarea acestor cereri şi căile de atac ce pot fi exercitate împotriva deciziilor de interzicere a unor adunări publice (art. 6-11).
    58. Astfel, potrivit textelor de lege menţionate:
    ” Art. 6. – Pentru organizarea adunărilor publice solicitanţii se vor adresa, în scris, primarului unităţii administrativ-teritoriale pe a cărei rază urmează să se desfăşoare adunarea.
    Art. 7. – Organizatorii adunărilor publice vor depune declaraţia scrisă la primăriile municipale, orăşeneşti sau comunale pe al căror teritoriu acestea urmează să se desfăşoare, cu cel puţin 3 zile înainte de data desfăşurării acestora, în care trebuie să menţioneze denumirea sub care este cunoscut grupul organizator, scopul, locul, data, ora începerii şi durata acţiunii, traseele de afluire şi defluire, numărul aproximativ al participanţilor, persoanele împuternicite să asigure şi să răspundă de măsurile de organizare, serviciile pe care le solicită din partea consiliului local, a poliţiei locale şi jandarmeriei, potrivit modelului prezentat în anexă.
    Art. 8. – (1) Se înfiinţează comisia de avizare a cererilor de organizare a adunărilor publice la nivelul tuturor consiliilor locale, formată din primar, secretarul comunei sau al oraşului, după caz, reprezentanţi ai poliţiei şi ai jandarmeriei.
    (2) În cazuri justificate, cu acordul organizatorilor, comisiile de avizare pot să modifice unele elemente cuprinse în declaraţia prealabilă a acestora.
    Art. 9. – Sunt interzise adunările publice prin care se urmăreşte:
    a) propagarea ideilor totalitare de natură fascistă, comunistă, rasistă, şovină sau ale oricăror organizaţii terorist-diversioniste, defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la ură naţională sau religioasă, incitarea la discriminare, la violenţă publică şi la manifestări obscene, contrare bunelor moravuri;
    b) organizarea unei lovituri de stat sau altei acţiuni contrare siguranţei naţionale;
    c) încălcarea ordinii, siguranţei sau moralităţii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor ori punerea în pericol a sănătăţii acestora.
    Art. 10. – (1) Primarul localităţii, la propunerea comisiei de avizare, poate interzice organizarea adunărilor publice atunci când:
    a) deţine date de la organele specializate, din care rezultă că desfăşurarea acestora ar duce la încălcarea prevederilor art. 2;
    b) în perioada, locul şi pe traseele unde acestea ar urma să se desfăşoare se execută lucrări edilitar-gospodăreşti de amploare.
    (2) În termen de două zile primarul este obligat să comunice organizatorilor decizia de interzicere, care poate fi contestată în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
    Art. 11. – Decizia prin care se interzice desfăşurarea adunării publice se comunică în scris organizatorului, cu arătarea motivelor care au determinat-o, în termen de 48 de ore de la primirea declaraţiei scrise.”
    59. La rândul lor, dispoziţiile art. 26 alin. (1) lit. a) şi d) din Legea nr. 60/1991 stabilesc răspunderea contravenţională pentru fapte prin care sunt încălcate prevederile legale privind organizarea adunărilor publice, astfel:
    ” (1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să întrunească elementele constitutive ale unor infracţiuni:
    a) organizarea şi desfăşurarea de adunări publice nedeclarate, neînregistrate sau interzise;
    (…)
    d) participarea la adunări publice nedeclarate sau interzise şi urmate de refuzul părăsirii locurilor de desfăşurare a acestora, la avertizările şi somaţiile organelor de ordine făcute potrivit legii;
    (…)”
    60. De la această regulă, a declarării prealabile a tuturor adunărilor publice, prevăzută în art. 1 alin. (2) din Legea nr. 60/1991, art. 3 instituie o excepţie, în sensul că: „Nu trebuie declarate în prealabil adunările publice al căror scop îl constituie manifestările cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, cele ocazionate de vizite oficiale, precum şi cele care se desfăşoară în exteriorul sau în incinta sediilor ori a imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat. În cazul în care organizatorii adunărilor publice nesupuse declarării prealabile deţin indicii sau date că desfăşurarea lor s-ar putea solda cu acte de dezordine ori că ar putea să ducă la manifestări violente, au obligaţia să solicite din timp primarilor, unităţilor de jandarmi competente teritorial şi poliţiei locale sprijin de specialitate.”
    61. Rezultă aşadar că nu este necesară declararea prealabilă a adunărilor publice, cu titlu de excepţie, în două situaţii, una determinată de natura adunărilor, iar cealaltă de locul de desfăşurare a acestora.
    62. Prima situaţie are în vedere manifestările cultural- artistice, sportive, religioase, comemorative, ocazionate de vizite oficiale, iar cea de-a doua situaţie se referă la adunările publice care se desfăşoară în exteriorul sau în incinta sediilor ori a imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat.
    63. Raportat la problema de drept care face obiectul analizei şi care se referă la locul desfăşurării adunărilor publice se impune a se stabili care sunt limitele materiale ale exercitării dreptului de proprietate şi, implicit, determinarea întinderii bunului imobil care face obiectul acestui drept.
    64. Potrivit art. 556 alin. (1) din Codul civil – „Limitele exercitării dreptului de proprietate privată”, ” (1) Dreptul de proprietate poate fi exercitat în limitele materiale ale obiectului său. Acestea sunt limitele corporale ale bunului care formează obiectul dreptului de proprietate, cu îngrădirile stabilite prin lege.”
    65. Aceleaşi limite corporale sunt aplicabile şi bunurilor imobile, proprietate publică, conform art. 862 alin. (1) din Codul civil, şi acestea se răsfrâng şi asupra drepturilor reale corespunzătoare proprietăţii publice, prevăzute de art. 866 din acelaşi cod, respectiv: dreptul de administrare, dreptul de concesiune, dreptul de folosinţă cu titlu gratuit.
    66. Pe de altă parte, aparţin domeniului public al statului drumurile naţionale, precum şi terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea Parlamentul, Preşedinţia, Guvernul, ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţiile publice subordonate acestora, instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea, unităţile Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului Afacerilor Interne, ale serviciilor publice de informaţii, precum şi cele ale Direcţiei generale a penitenciarelor, serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi prefecturile, cu excepţia celor dobândite din venituri proprii extrabugetare, care constituie proprietatea privată a acestora [pct. I.12 şi pct. I.29 din anexa la Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 213/1998) ].
    67. De asemenea, domeniul public judeţean este alcătuit, printre altele, din: drumurile judeţene; terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea consiliul judeţean şi aparatul propriu al acestuia, precum şi instituţiile publice de interes judeţean, cum sunt: biblioteci, muzee, spitale judeţene şi alte asemenea bunuri, dacă nu au fost declarate de uz sau interes public naţional sau local (pct. II.1 şi II. 2 din anexa la Legea nr. 213/1998).
    68. Din domeniul public local al comunelor, oraşelor şi municipiilor fac parte şi: drumurile comunale, vicinale şi străzile; pieţele publice, comerciale, târgurile, oboarele şi parcurile publice, precum şi zonele de agrement; terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria, precum şi instituţiile publice de interes local, cum sunt: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele, policlinicile şi altele asemenea, indicate la pct. III.1, III. 2 şi III. 5 din anexa la Legea nr. 213/1998.
    69. Pe de altă parte, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 defineşte, la art. 6, „drumul public”, „partea carosabilă” şi „trotuarul”, după cum urmează:
    – drumul public este definit la pct. 14 ca fiind „orice cale de comunicaţie terestră, cu excepţia căilor ferate, special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulaţiei publice; drumurile care sunt închise circulaţiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscripţii vizibile”;
    – partea carosabilă este definită la pct. 23 ca fiind „porţiunea din platforma drumului destinată circulaţiei vehiculelor; un drum poate cuprinde mai multe părţi carosabile complet separate una de cealaltă printr-o zonă despărţitoare sau prin diferenţă de nivel”;
    – trotuarul este definit la pct. 33 ca fiind „spaţiul longitudinal situat în partea laterală a drumului, separat în mod vizibil de partea carosabilă prin diferenţă sau fără diferenţă de nivel, destinat circulaţiei pietonilor”.
    70. Aceeaşi ordonanţă de urgenţă arată, în cuprinsul art. 1 alin. (2), că scopul său este asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietăţii publice şi private, precum şi a mediului.
    71. Tot astfel, art. 339 alin. (3) din Codul penal, având denumirea marginală „Împiedicarea sau îngreunarea circulaţiei pe drumurile publice”, sancţionează cu închisoare de la 3 luni la un an sau amendă aşezarea de obstacole care îngreunează sau împiedică circulaţia pe drumul public, dacă se pune în pericol siguranţa circulaţiei ori se aduce atingere dreptului la libera circulaţie a celorlalţi participanţi la trafic.
    72. Totodată, prezintă relevanţă în analiza coroborată a legislaţiei atribuţiile legale conferite Jandarmeriei Române, prevăzute de dispoziţiile art. 19 alin. (1) lit. b) şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 550/2004). Această instituţie cu statut militar execută misiuni de asigurare a ordinii publice cu ocazia desfăşurării adunărilor publice, marşurilor, mitingurilor, manifestărilor cultural-artistice, sportive şi religioase.
    73. De asemenea, asigură paza obiectivelor de importanţă deosebită pentru apărarea ţării, activitatea statului, economie, ştiinţă, cultură, a unor instituţii din domeniul financiar-bancar, a misiunilor diplomatice, a sediilor unor organizaţii internaţionale etc. [art. 6 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 333/2003) ], iar printre obligaţiile beneficiarilor de pază şi protecţie cu efective de jandarmi este şi aceea de împrejmuire a obiectivului.
    74. Revenind la problema de drept în discuţie, referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3 prima teză din Legea nr. 60/1991, se impune a lămuri înţelesul noţiunii de „incintă” a sediilor ori imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat, la care se referă sus-menţionatele dispoziţii legale.
    75. Conform Dicţionarului Limbii Române Literare Contemporane, noţiunea de „incintă” este definită ca: 1. „spaţiu mare închis în interiorul unei construcţii”; 2. „suprafaţă de teren înconjurată din toate părţile de construcţii, de amenajări”.
    76. Aşa cum corect se susţine şi în punctul de vedere al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, înregistrat cu nr. 33.189/12.08.2018, prima accepţiune a termenului „incintă” oferită şi de Dicţionarul Limbii Române Literare Contemporane se impune, fiind adecvată materiei supuse reglementării analizate.
    77. Mai concret, în sintagma „exteriorul sediilor ori al imobilelor” vor fi incluse suprafeţele de teren aferente clădirilor în care se află sediile persoanelor juridice, indiferent dacă aceste suprafeţe sunt împrejmuite sau nu, delimitate însă prin semne exterioare faţă de celelalte imobile prevăzute de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 60/1991, anume: căi publice, pieţe, alte locuri în aer liber.
    78. Astfel, „incinta sediilor ori a imobilelor persoanelor juridice” este reprezentată de clădirea propriu-zisă, în interiorul căreia se pot desfăşura adunări publice fără a se impune declararea prealabilă, iar „exteriorul (…) sediilor ori al imobilelor” este reprezentat de terenul aferent asupra căruia persoana juridică are un drept de proprietate, de folosinţă etc., indiferent dacă acest teren este împrejmuit sau nu, iar nu şi trotuarul, drumul public, partea carosabilă, pieţele publice, care sunt destinate uzului şi folosinţei publice, desfăşurării traficului rutier, circulaţiei pietonale.
    79. O altă interpretare ar conduce în toate situaţiile la înlăturarea obligaţiei de declarare prealabilă a adunărilor publice, instituită de dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 60/1991, care constituie regula în materie.
    80. Aşadar, sintagma „în exteriorul (…) sediilor ori al imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat”, cuprinsă în art. 3 teza I din Legea nr. 60/1991, trebuie interpretată în acord cu spiritul reglementării în ansamblu, iar înţelesul acesteia nu poate include locurile indicate în art. 1 alin. (2) din lege, pentru care este prevăzută obligaţia declarării prealabile a adunărilor publice.
    81. Pornind de la adagiul exceptio est strictissimae interpretationis, ori de câte ori o normă juridică instituie o excepţie de la regulă, cum este cazul art. 3 teza I din Legea nr. 60/1991, această excepţie trebuie interpretată restrictiv, fără a fi extinsă la alte situaţii pe care norma juridică respectivă nu le prevede.
    82. De altfel, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a arătat în mod constant că dispoziţiile Legii nr. 60/1991, potrivit cărora desfăşurarea adunărilor publice este permisă doar cu condiţia declarării lor prealabile, nu contravin libertăţii de întrunire reglementate de Constituţia României şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (deciziile nr. 1.093/21.09.2010, nr. 1.351/19.10.2010 şi nr. 1.123/16.10.2008, menţionate mai sus, precum şi Decizia nr. 849 din 18 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 10 decembrie 2012).
    83. Curtea Constituţională a făcut trimitere la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, cauzele Plattform „Artze fur das Leben” contra Austriei (1985) şi Rassamblement jurassien contra Elveţiei (1979), în care instanţa de la Strasbourg a reţinut că art. 11 din Convenţie presupune că fiecare stat este în măsură să adopte măsuri rezonabile şi adecvate pentru a asigura desfăşurarea paşnică a manifestaţiilor licite ale cetăţenilor săi şi că, pentru întrunirile ce au loc pe căile publice, nu este exagerată impunerea obligaţiei de a se obţine o declaraţie prealabilă, întrucât autorităţile au posibilitatea, în aceste condiţii, să vegheze asupra respectării ordinii publice şi să ia măsurile necesare pentru ca libertatea manifestaţiilor să fie pe deplin asigurată.
    84. În plus, Curtea Constituţională a observat că prin Hotărârea din 7 octombrie 2008, pronunţată în Cauza Eva Molnar contra Ungariei, Curtea de la Strasbourg a stabilit că paragraful 2 al art. 11 din Convenţie îndreptăţeşte statele să impună restricţii legale exerciţiului libertăţii de întrunire. Toate aceste restricţii ale libertăţii adunărilor paşnice desfăşurate în locuri publice sunt menite a asigura protecţia drepturilor celorlalţi, în special în ceea ce priveşte prevenirea dezordinii şi menţinerea unei ordini în trafic.
    85. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat prin Hotărârea din 18 decembrie 2007, pronunţată în Cauza Nurettin Aldemir şi alţii împotriva Turciei, faptul că, de principiu, cerinţa obligaţiei unei notificări prealabile – din raţiuni de ordine publică şi securitate naţională – pentru organizarea ori desfăşurarea unei adunări publice nu este contrară spiritului art. 11. În opinia instanţei de contencios al drepturilor omului, pe de o parte, orice demonstraţie în spaţiul public poate cauza o anumită afectare a normalităţii cotidiene, iar, pe de altă parte, este important ca autorităţile să ia măsurile necesare, de exemplu, asigurarea unui echipaj de prim ajutor la locul desfăşurării demonstraţiei, de orice natură ar fi aceasta. De aceea, este esenţial ca organizatorii şi participanţii la orice adunări publice – ca actori ai procesului democratic – să se conformeze regulilor democraţiei, prin respectarea normelor juridice ce reglementează acest domeniu (Hotărârea din 28 noiembrie 2007, pronunţată în Cauza Balcik şi alţii împotriva Turciei).
    86. Pentru aceste motive, Curtea Constituţională a constatat că cerinţele privind obligativitatea declarării prealabile a adunării publice, a obţinerii unei autorizaţii în cazul organizării unor adunări publice dintre cele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 60/1991 şi, prin urmare, stabilirea caracterului ilegal al adunărilor publice care nu respectă aceste prevederi legale, fiind impuse de legiuitor în scopul protecţiei drepturilor fundamentale ale celorlalţi membri ai societăţii, care nu participă la respectivele adunări, în vederea prevenirii dezordinii şi a menţinerii unei ordini în trafic, nu încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la libertatea întrunirilor (Decizia nr. 687 din 24 noiembrie 2016).
    87. Astfel cum rezultă din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, instituirea obligaţiei declarării adunărilor publice este o măsură necesară într-o societate democratică, ce se impune pentru protejarea valorilor prevăzute în paragraful 2 al art. 11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale prin care se permite autorităţilor cu atribuţii în asigurarea ordinii şi liniştii publice să ia măsuri prealabile pentru a asigura respectarea valorilor sociale ocrotite şi pentru protecţia drepturilor celorlalţi membri ai societăţii.
    88. Scopul instituirii obligaţiei declarării unei adunări publice, care urmează a se desfăşura în unul dintre locurile prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 60/1991, este acela de a permite autorităţilor publice competente să ia din timp măsuri de protecţie şi securitate pentru desfăşurarea paşnică a întrunirilor şi asigurarea în acest fel a ordinii publice.
    89. Supunerea manifestaţiilor sau defilărilor pe drumurile publice unor autorizări prealabile a fost considerată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului ca fiind conformă cu prevederile Convenţiei, recunoscând statelor membre o marjă de apreciere substanţială în ceea ce priveşte adoptarea unor măsuri rezonabile şi adecvate pentru asigurarea desfăşurării paşnice a manifestaţiilor licite.
    90. Spre deosebire de ipotezele în care adunările publice urmează să se desfăşoare în unul dintre locurile prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 60/1991, situaţii în care autorităţile publice îşi exercită, din oficiu, obligaţiile legale ce le revin sub aspect preventiv, în scopul asigurării caracterului paşnic al manifestaţiilor, în cazul adunărilor publice nesupuse declarării prealabile, art. 3 teza a II-a din lege arată că autorităţile publice (primari, unităţi de jandarmi competente teritorial, poliţia locală) acordă sprijin de specialitate la cererea organizatorilor, aceştia din urmă având obligaţia să solicite din timp sprijinul, atunci când deţin indicii sau date că desfăşurarea lor s-ar putea solda cu acte de dezordine ori ar putea să ducă la manifestări violente.
    91. În această din urmă ipoteză, naşterea obligaţiei pozitive a autorităţilor, de a lua măsuri rezonabile pentru asigurarea caracterului paşnic al întrunirii, este condiţionată de preexistenţa unei solicitări motivate din partea organizatorilor.
    92. Soluţia diferită se justifică prin aceea că, raportat la locul de desfăşurare a acestor adunări, potenţialul de a fi denaturat caracterul lor paşnic este mai redus, iar riscul pentru ordinea publică şi drepturile celorlalţi are un alt nivel şi poate fi gestionat diferit de către autorităţile publice, faţă de riscul, mult mai ridicat, pe care îl au adunările publice desfăşurate în locuri prevăzute în art. 1 alin. (2) din lege.
    93. Astfel, dacă s-ar considera că nu este necesară declararea prealabilă a adunărilor publice care se desfăşoară în pieţe ori pe căile publice (trotuar, drum public, parte carosabilă) situate în exteriorul sediilor/imobilelor unor persoane juridice de interes public sau privat, ar exista riscul ca autorităţile publice obligate la luarea unor măsuri adecvate pentru asigurarea caracterului paşnic al întrunirilor să nu poată să îşi îndeplinească aceste îndatoriri.
    94. În consecinţă, interpretarea situaţiilor de excepţie în care nu este necesară declararea prealabilă a adunărilor publice, care se circumscriu sintagmei „în exteriorul sau în incinta sediilor ori a imobilelor”, se va face prin opoziţie cu locurile indicate în art. 1 alin. (2) din Legea nr. 60/1991, şi anume pieţe, căi publice şi alte locuri în aer liber.
    95. Această concluzie se impune cu atât mai mult cu cât „trotuarele” şi „partea carosabilă” constituie elemente ale unei căi de comunicaţii publice, astfel că nu pot fi incluse în sintagma „exteriorul sediului”, în accepţiunea dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 60/1991, neavând relevanţă că se situează faptic în imediata apropiere a clădirii şi/sau a împrejmuirii aferente clădirii, întrucât reprezintă o zonă publică.
    96. Prin urmare, prevederea legală trebuie interpretată în sensul că, dacă o adunare publică se desfăşoară în exteriorul sediilor ori al imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat, iar acest exterior coincide, se suprapune cu unul dintre locurile menţionate la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 60/1991, devine aplicabilă regula care instituie obligaţia de declarare în prealabil a adunării publice.”

  21. @Sanitarul
    Atentie la paragrafele 88-91: ICCJ opereaza cu doua notiuni:
    – obligatia declararii unei adunari publice (in cazurile prevazute de lege);
    – obligaţia pozitiva a autorităţilor, de a lua măsuri rezonabile pentru asigurarea caracterului paşnic al întrunirii.

    Asadar dreptul la intrunire publica are doua obligatii corelative, una apartinand organizatorilor intrunirii, cealalta revenind autoritatilor de ordine publica. DREPTUL LA INTRUNIRE PUBLICA NU POATE FI RESTRANS PE CALE ADMINISTRATIVA, pentru ca in acest caz exista „OBLIGATIA pozitiva a AUTORITATILOR, de a lua măsuri rezonabile PENTRU ASIGURAREA caracterului paşnic al INTRUNIRII”. Dreptul la intrunire este restrand de lege si atat (adica legea prevede explicit situatiile in care nu pot avea loc intruniri).