Câteva observații despre Iohannis și Dăncilă, marii câștigători ai primului tur

Alegerile prezidențiale cu cea mai scăzută prezență din istorie, previzibilă după cea mai anostă campanie, l-au trimis în turul doi pe Klaus Iohannis, câștigător detașat cu peste 36% și pe Viorica Dăncilă. Candidatul PSD a reușit să se mențină în scorul partidului de la europarlamentare. Cu toată demobilizarea baronilor, a obținut un onorabil peste 23%.

Președintele Iohannis a luat cu aproape zece puncte procentuale mai mult decât scorul înregistrat de PNL la europarlamentare. Multe voturi de la USR și PLUS s-au dus, foarte probabil, către candidatul susținut de liberali. Dan Barna a luat cu aproape zece procente sub scorul obținut de Alianță la alegerile din mai, deci probabil se regăsesc în mare parte dincolo.

Barna însuși a admis luni că unii dintre alegătorii săi l-au preferat pe șeful statului.

România a câștigat un plus de imagine externă deoarece predicatul-cheie transmis de agențiile internaționale de știri a fost că primul tur l-a câștigat un candidat cu o puternică orientare pro-europeană.

Câștigul este cu atât mai valoros, cu cât la algerile prezidențiale din 2019, printre cei 14 candidați la prezidențiale nu s-a numărat niciunul cu discurs extremist, xenofob, violent anti-UE.

Mai rar în zilele noastre competiție electorală fără extreme, de stânga sau de dreapta mai ales într-o țară condusă de un minoritar. Iar aceasta este o veste cu adevărat bună, un câștig major al societății românești în ansamblul ei.

Presa germană, de pildă, a insistat în ziua alegerilor că România se va desprinde, odată cu realegerea lui Iohannis cotat cu prima șansă și cu instalrea guvernului liberal pro-business, de plutonul țărilor – problemă din UE.

Cu tot comportamentul său nedemocratic de a fugi de dezbateri, de a evita confruntarea cu adversarii, cu toată lipsa de transparență și de respect până la urmă de alegători, strategia lui Klaus Iohannis s-a dovedit corectă.

Față de primul tur al alegerilor din 2014, când a luat 2.881.406 de voturi, președintele Klaus Iohannis a luat, cinci ani mai târziu, câteva sute de mii de voturi în plus: 3.130.887 de voturi în țară și 335.712 în diaspora, potrivit rezultatelor parțiale după numărarea a 96% dintre voturile exprimate.

Mare performanță pentru un președinte incapabil să transmită emoție, lipsit de empatie și foarte comod.

Viorica Dăncilă este al doilea mare câștigător al primului tur, reușind să se mențină în scorul partidului, deși liderii locali n-au tras pentru candidatul lor. Rezultatul obținut nu este deloc puțin lucru pentru un politician expert în gafe de comunicare, de o mediocritate înspăimântătoare, fără charismă sau alte calități de lider.

Performanța este cu atât mai mare, cu cât Dăncilă tocmai a încasat o lovitură puternică cu o săptămână înainte de alegeri prin eliminarea PSD de la guvernare. Calificarea în finală o scutește temporar de probleme în partid, însă bătălia pentru șefia PSD va începe din seara în care candidatul partidului pierde alegerile.

Sigur, alții, ca Victor Ponta, fost lider PSD, văd jumătatea goală a paharului, și anume cele mai puține voturi obținute de un candidat al acestui partid în toată istoria sa.

Intrarea în turul doi amână doar puțin lupta pentru succesiune, altfel inevitabilă într-un partid obișnuit să-și măcelărească fără milă perdanții.

Pe scurt, doi politicieni incapabili să ridice tribunele în picioare și-au adjudecat locul unu și doi, ei sunt marii câștigători. Susținuți de mașinării puternice de partid și mediatice, Iohannis și Dăncilă se vor întâlni în turul doi, pe 24 noiembrie.

Președintele în funcție are teoretic al doilea mandat în buzunar. Alegerile s-au încheiat, practic, pe zece noiembrie seara.

Tot ce mai putem spera este că înainte de finală vom asista totuși la cel puțin o dezbatere între cei doi campioni ai monologurilor bine scrise de alții. Macar să-i vedem cum recită mecanic replicile scrise de staff-ul de campanie, tot ar fi un câștig.

Alegerile prezidențiale din 2019 marchează câteva premiere: cea mai slabă prezență în țară, participare record în diaspora, prima femeie care intră într-o finală la prezidențiale, primele alegeri fără dezbateri.

România va câștiga probabil un președinte pro-european într-o atmosferă electorală mai puțin europeană.

Citește și

De ce a pierdut Barna la scor rușinos