Câteva urgențe și soluții într-o Românie relaxată, cu politicieni în campanie electorală dar la un pas de un dezastru sanitar

Cea mai importantă și gravă temă pe masa guvernării este, în mod evident, gestionarea crizei de coronavirus, dar autoritățile nu dau semne că gestionează responsabil epidemia din aceleași cauze pentru care din iunie încoace au relaxat prea mult restricțiile: alegerile. Mai întâi au fost cele locale, acum suntem deja în plină campanie pentru parlamentarele din decembrie, dacă s-or putea ține. În iureșul ultimelor zile, de când numărul de cazuri a început să crească amenințător în totă țara, au rezultat situații care reclamă măsuri urgente din partea guvernului și autorităților locale.

• Obligativitatea purtării măștii în toate spațiile. Un singur județ, Argeșul, care a trecut prin experiența unui număr foarte mare de infectări, a luat această decizie, însă ea trebuie rapid generalizată. Sunt prea multe cazurile de încălcare a acestei reguli simple, dar eficiente, care ne protejează pe noi, dar mai ales pe cei din jur. Purtarea măștii trebuie mai bine explicată tuturor categoriilor de public. Pe fonul creșterii numărului de infectări, masca oprește în primul rând răspândirea virusului de către persoanele infectate, prin stropii de salivă care, în absența oricărui obstacol, ajung mai ușor în aer și pe suprafețele pe care le atingem.
• Angajarea de personal suplimenar la Direcțiile de Sănătate Publică. Aceste instituții sunt în acest moment complet depășite de situație. Sunt tot mai multe cazurile de pacienți care se plâng că DSP-urile nu răspund la telefon, că anchetele epidemiologice fie nu se mai fac deloc, fie sunt realizate superficial și că supravegherea celor bolnavi de COVID pracic nu se mai întâmplă. Experții în administrație publică atrag atenția că România este singura țară care mai acționează cu medici în DSP-uri, în condițiile în care o anchetă epidemiologică cu întrebări standard poate fi realizată de aproape oricine, de la studenți, la simpli funcționari etc. Aici Guvernul ar putea interveni rapid pentru a utiliza corect resursa medicală, și așa deficitară și epuizată.
• Creșterea rapidă a capacității de testare. Pentru o țară cu populația României și cu o rată de infectare atât de mare, realizarea a maximum 30 de mii de teste pe zi este mult prea puțin. În medie, România poate realiza circa 730 de teste pe județ pe zi, ceea ce trebuie să admitem că este foarte puțin și nu oferă o situație clară asupra focarelor de coronavirus. Dublarea capacității de testare, cu decontarea testelor realizate de clinicile private, reprezintă în acest moment o măsură prioritară pentru a avea o imagine cât mai corectă a hărții epidemiologice și a locurilor unde trebuie intervenit cu măsuri de urgență, restricții etc.
• Sancționarea drastică a celor care nu respectă regulile de distanțare și a propagandei conspiraționiste. Orice manifestare care pune în pericol sănătatea celorlalți trebuie să reprezinte pentru autorități fapte suficient de grave pentru a fi sancționate exemplar. Nu este posibil ca în centrul Capitalei să se strângă într-un weekend 200 de oameni fără mască, cu copii de mână, cu lozinci conspiraționiste, iar sancțiunea să fie 13 amenzi care adunate totalizează mai puțin de 1000 de euro.
• Regândirea ajutorului pentru presă. Toate televiziunile care dau tribună generoasă vocilor anti-mască sau a celor care denunță ”dictatura medicală” ar trebuit tăiate de la generosele ajutoare acordate de Guvern tocmai pentru a conștientiza populația de riscul reprezentat de COVID – 19. În plus, propaganda conspiraționistă agresivă pe tema COVID ar trebui sancționată ca la începutul epidemiei, prin închiderea acelor canale de comunicare iresponsabile. În primăvară acest lucru s-a putut face mai ușor sub imperiul stării de urgență, acum trebuie găsite soluții legale pentru a opri avanlanșa de fake news și conspirații pe tema epidemiei. În acest context, Guvernul trebuie să utilizeze eficient milioanele de euro pe care le pompează deja în presă și să gândească campanii mai creative de comunicare, în loc să arunce banii pe fererastră difuzând clipuri insipide de responsabilizare socială.
• Responsabilizarea Bisericii Ortodoxe. Ce s-a întâmplat cu pelerinajul la moaștele sfintei Parascheva de la Iași trebuie evitat prin invitarea înalților prelați la guvern, prin inforamrea lor zilnică și în detaliu asupra infectărilor din țară și prin prezentări zilnice făcute înalților prelați cu situația critică din spitale. Nu mai sunt locuri la terapie intensivă în tot mai multe județe, iar personalul medical a ajuns la capătul puterilor, însă BOR vrea pelerinaje la moaște și slujbe cu mii de participanți. Pusă în fața acestor realități concrete în fiecare zi, informată prin rapoarte oficiale detaliate, conducerea BOR nu va mai putea solicita ridicarea restricțiilor pentru pelerinaje sau alte activități bisericești care presupun adunări publice fără a risca acuzația de complicitate la crimă. Doar așa mai poate fi temperat discursul vehement negaționist al BOR, cu efecte devastatoare asupra societății și sănătății publice.
• Aplicarea fermă a legii. Impunerea de restricții noi (interzicerea nunților, botezurilor, suspendarea activității restaurantelor etc) nu vor rezolva nimic dacă măsurile nu vor fi însoțite de aplicarea legii. Cetățenii au făcut deja un sport din încălcarea regulii (organizează așa-zise petreceri private în cluburi, nunți sau botezuri în județele vecine pentru a evita restricțiile locale) deoarece legea se aplică aleatoriu sau deloc. Aici nu este vorba doar de instituții slabe sau de capacitatea administrativă redusă, ci de voință politică. Cu gândul la voturi, Guvernul nu dorește în plină campanie să agreseze cei câțiva inconștienți cu amenzi, punând astfel în pericol sănătatea celorlalți, a majorității care se conformează cu sacrificii și eforturi mari. Această atitudine relaxată a instituțiilor de forță trebuie să înceteze de urgență.
• Acordarea de stimulente suplimentare personalului medical și pentru perioada stării de alertă. Personalul medical a ajuns în pragul epuizării, după șapte luni de luptă continuă cu epidemia, reclamă faptul că banii primiți în plus sunt puțin în raport cu efortul mare și riscurile la care sunt expuși medicii și asistentele. (55% din salariul brut pentru secțiile suport, 85% din secțiile de COVID și 30% pentru cei care lucrează cu suspecți COVID). Aceste stimulente sunt importante într-o țară care are cel mai mic număr de asistenți la suta de mii de locuitori (73) în timp ce Polonia are 510, iar Germania 1.106.
• Impunerea telemuncii oriunde este posibil. Munca de acasă în administrația publică locală și centrală ar trebui generalizată acolo unde este posibil. Nu are niciun sens deplasarea funcționarilor la un birou în oraș unde execută de la calcultor aceleași sarcini care pot fi făcute de acasă.
• Controale sporite pe rutele de transport în comun. În autobuzele, tramvaiele, metroul din București etc. se circulă în condiții de supraaglomerare, fără respectarea celor mai elementare reguli. Aici, dar și în alte orașe din țară unde situația arată la fel, trebuie intervenit ferm prin descurajarea supraaglomerării, astfel încât să se respecte condițiile de distanțare.
• O mai mare transparență în furnizarea informațiilor legate de epidemie. Ministerul Sănătății răspunde cu întârziere sau deloc la întrebări referitoare la diverse probleme care apar la zi în legătură cu supraaglomerarea spitalelor sau a secțiilor de terapie intensivă. Apoi, din raportările zilnice lipsesc informații esențiale, de pildă câte teste sunt făcute pe cazuri noi și câte teste pe cazuri de pacienți deja infectați care repetă testarea. Apoi, rata de incidență ar trebui raportată la zi, pe fiecare județ. În prezent, aceste informații se comunică de doar patru zile, după insistențe, și doar pe județele cu rata de peste 1,5%. Apoi, nu aflăm din comunicările oficiale gradul de ocupare al spitalelor. Aceste informații sunt comunicate sporadic de către medici sau manageri, câți pacienți sunt intubați etc.
• România este pe harta roșie a țărilor Uniunii Europene, alături de Polonia, Cehia sau Ungaria, cu sisteme sanitare în criză, din cauză că politicienii au relaxat mult prea repede și total restricțiile din populism, după un start mai bun în lupta cu epidemia în comparație cu țările occidentale. Costul populismului îl plătim cu toții astăzi. În al 12-lea ceas, Guvernul Orban trebuie să se gândească mai mult la sănătatea cetățenilor și mai puțin la alegerile parlamentare, altfel se va adânci sentimentul neplăcut că, în plină epidemie de coronavirus am rămas pe cont propriu.