Catolicii au devenit majoritari în Irlanda de Nord, o schimbare istorică ce ar putea repune pe tapet reunificarea cu Republica Irlanda

Catolicii sunt acum majoritari în Irlanda de Nord, potrivit unui recensământ dat publicității joi, o schimbare istorică într-o provincie britanică marcată de conflicte interreligioase care ar putea încuraja susținătorii reunificării cu Republica Irlanda, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

Irlanda de Nord, marcată de zeci de ani de violențe intercomunitare, a luat naștere în urmă cu 101 ani cu o divizare geografică care a asigurat o majoritate protestantă și, prin urmare, puterea unioniștilor, care sunt în favoarea reunificării cu Regatul Unit. În restul insulei, în prezent Republica Irlanda, catolicii sunt majoritari.

În prezent, 42,3% din populație se identifică drept catolică, față de 37,3% care se identifică drept protestantă sau de alte confesiuni creștine, potrivit rezultatelor acestui recensământ publicate de Agenția de Statistică și Cercetare din Irlanda de Nord (Nisra).

La ultimul recensământ din 2011, 45% din populație s-a identificat ca fiind catolică și 48% protestantă sau de altă religie creștină, o diferență care era deja mult mai mică decât cu zece ani înainte. În 2001, 53% din populație s-a identificat ca fiind protestantă, iar 44% ca fiind catolică.

Trei decenii de conflict s-au soldat cu 3.500 de morți și s-au încheiat cu Acordul din Vinerea Mare, în 1998, care a stabilit împărțirea puterii între comunități.

Rezultatele recensământului ar putea, prin urmare, să readucă rapid în discuție problema unui referendum pentru independență și a reunificării provinciei cu Republica Irlanda.

Deja în luna mai, naționaliștii din Sinn Fein, fosta aripă politică a paramilitarilor IRA și susținători ai reunificării, au câștigat pentru prima dată alegerile locale. Și, în timp ce Sinn Fein are acum o majoritate în Belfast, sondajele de opinie dau un avans partidului și în Republica Irlanda, unde alegerile generale vor avea loc în 2025.

Noi alegeri?

Înainte de rezultat, unioniștii au încercat să minimalizeze ceea ce ar însemna o majoritate catolică pentru un referendum privind independența. Însă, în conformitate cu Acordul din Vinerea Mare, ministrul britanic pentru Irlanda de Nord trebuie să convoace un referendum „dacă i se pare probabil ca o majoritate a alegătorilor să își exprime dorința ca Irlanda de Nord să nu mai facă parte din Regatul Unit”.

Diviziunea dintre protestanți și catolici ascunde o diversitate de opinii: Partidul Alianței, a treia forță politică ca mărime din provincie, este susținut de clasele de mijloc din ambele comunități și apără ideea unui status quo, punând accentul pe creșterea economică.

O întrebare din cadrul recensământului îi întreabă pe respondenți care este identitatea națională pe care o revendică. 31,8% se simt „doar britanici”, o scădere clară față de acum zece ani, când 40% dintre ei spuneau că sunt doar britanici. În același timp, 29,1% au spus că se simt doar irlandezi, iar 19,7% au spus că se simt doar nord-irlandezi.

Începând din luna mai, principalul partid unionist (DUP) a blocat executivul, refuzând să împartă puterea cu Sinn Fein până când nu vor fi modificate aranjamentele post-Brexit care se aplică în provincie. Potrivit DUP, aceste aranjamente, care introduc de fapt o frontieră vamală între Irlanda de Nord și Marea Britanie, amenință integritatea Regatului Unit, de care unioniștii sunt foarte atașați.

În încercarea de a calma tensiunile, premierul britanic Liz Truss, pe atunci șefă a diplomației, a introdus o legislație pentru a modifica unilateral prevederile acordului de Brexit, riscând un nou conflict cu Uniunea Europeană, care a amenințat cu un război comercial.

Între timp, noul ministru britanic pentru Irlanda de Nord, Chris Heaton-Harris, a cerut unioniștilor să se întoarcă în adunarea locală până la 28 octombrie, în caz contrar urmând să fie organizate noi alegeri.

În timp ce ideea reunificării câștigă teren în Irlanda de Nord, guvernul britanic se confruntă cu aspirațiile de independență și în Scoția, unde guvernul local vrea să organizeze un nou referendum anul viitor. Votul „nu” a câștigat în 2014, dar Brexitul, la care majoritatea scoțienilor s-a opus, a reaprins dezbaterea.