Cauzele celui mai mare eșec politic înregistrat de PSD în ultimii ani: referendumul pentru redefinirea familiei

Șansele ca referendumul pentru redefinirea familiei să atingă pragul de 30% participare sunt în acest moment minime, spre zero. Cu două ore înainte de închiderea urnelor, după două zile de vot, rata de participare încă nu atinsese 20%. Se anunță, deci, un eșec politic de proporții pentru PSD, cel mai mare de la ratarea prezidențialelor în 2014. Referendumul de suspendare a președintelui Băsescu din 2012 a eșuat la limită, cu o prezență de 47%. Pe atunci, cvorumul necesar validării fiind de 50%, scăzut între timp la 30%. G4Media.ro a identificat o serie de cauze, un cumul de factori care au provocat un dezastru politic iminent.

Demobilizarea internă din PSD. Tensiunile din partid au afectat capacitatea de mobilizare. Dizidenții n-au tras la referendum, nici restul partidului n-a făcut-o. Potrivit surselor G4Media.ro, mai mulți lideri PSD și-au exprimat nedumerirea că n-a fost dat ordinul de mobilizare, cum se întâmpla în trecut.

În plus, liderul PSD, Liviu Dragnea, ar fi refuzat să discute cu Biserica Ortodoxă în vederea coordonării acțiunilor de referendum. În tot cazul, partidul a funcționat cu motoarele mult reduse, astfel că în unele locuri cunoscute drept fiefuri PSD, prezența a fost sub media națională, cum s-a întâmplat la Cumpăna, județul Constanța. Este un mare mister de ce Liviu Dragnea și alți lideri PSD au adoptat această atitudine de non-combat, după ce tot ei au dat importanță referendumului pentru familie.

Coaliția pentru Familie a acuzat încă din cursul zilei de duminică toate partidele dar în special PSD pentru boicotarea referendumului.

Socialiștii europeni. Foarte probabil că nemulțumirea transmisă personal de socialiștii europeni premierului Viorica Dăncilă în timpul vizitelor sale la Bruxelles și în timpul audierii de la Strasbourg să fi jucat un rol. Dăncilă le-a și promis că partidul nu va face campanie.

Pentru socialiștii europeni, problema căsătoriei între persoane de același sex și a toleranței față de minoritățile sexuale și de orice alt tip reprezintă o valoare ideologică importantă. ”Eu cred în valorile familiei, sunt soț, sunt tată, am patru copii, însă nu vreau ca ele să fie transformate în arme sau în argumente pentru a justifica homofobia sau pentru a justifica respingerea altor tipuri de familie”, a declarat Timmermans luni, 1 octombrie, în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European.

Or, cu câteva luni înainte de alegerile pentru Parlamentul European, socialiștii riscau să intre în campanie cu un mare handicap, cu o vulnerabilitate generată de unul din partidele din familia lor politică. N-ar fi exclus ca, în aceste condiții, liderii europeni din PES să-i amenințat chiar cu excluderea pe colegii lor din România, în caz că referendumul trece.

Absența interesului personal. Liderii partidului, baronii, n-au tras fiind complet demotivați. Pentru ei, a fost un referendum fără miză. Nu s-au votat primari, consilieri, deputați ca să merite osteneala. Ar fi trebuit să cheltuiască bani pentru voturi, să angajeze resurse personale pentru mobilizare, să riște fără rost. Drept consecință, nici publicul lor n-a fost motivat cu metodele clasice: punga, bani pentru voturi. Pe scurt, nimeni n-a avut nimic de câștigat politic de pe urma referendumului pentru familie. Iar unde nu e pungă, nu e vot.

Referendum inutil. Numeroși alegători l-au perceput ca un referendum fără rost. Legislația românească în vigoare nu permite nici astăzi căsătoria între persoane de același sex, prin urmare de ce este nevoie de modificarea Constituției pentru a introduce o interdicție care operează deja în legislație?
Votul de blam pentru PSD. Absenteismul la vot a fost și un mod de a sancționa partidul pentru toate derapajele din ultimii ani, de la insistența de modifica legile justiției, până gestionarea dezastruoasă a crizei pestei porcine, care a afectat baza electoratului PSD. Liviu Dragnea și-a asumat acest referendum, or asocierea lui cu un personaj politic prăbușit în sondaje undeva la 8% încredere a diminuat considerabil șansele de a scoate oamenii la vot. (Vezi aici explicațiile unor primari din Constanța)

Confuzia reală pentru mulți alegători legată de întrebarea de pe buletinul de vot. Unii au crezut că e vorba despre legalizarea căsătoriilor homosexuale, alții că referendumul e organizat pentru schimbarea legilor justiției, alții au fost pur și simplu suspicioși pentru că întrebarea de pe buletinul de vot nu se referă explicit la căsătorie.

Mulți au suspectat că vor vota de fapt altceva, după cum rezultă din explicațiile oferite G4Media.ro de un membru al unei secții de votare: “În primul rând, oamenilor le este frică să nu voteze altceva. La cât vor să schimbe legile justiției, cei mai mulți au impresia că dincolo de întrebarea de pe buletin se ascund cine știe ce modificări ale legilor justiției. E o frică generalizată, mai ales în rândul tinerilor. Apoi, întrebarea e greoaie, oamenii nu o înțeleg.” (Detalii aici)

Lipsa de credibilitate a liderilor PSD-ALDE și a BOR pe tema familiei tradiționale. Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu sunt probabil ultimii politicieni din România care pot pleda în mod credibil pe tema familiei tradiționale. Apoi, însăși Biserica Ortodoxă a trecut printr-o serie de scandaluri, cu preoți acuzați că au întreținut relații homosexuale sau chiar cu minori, ceea ce i-au știrbit din autoritatea morală.

Cele trei zile de vacanță au lucrat și ele împotriva interesului PSD. Bucureștiul și marile orașe s-au golit de vineri, dat fiind că elevii din școlile de stat au avut zi liberă. Între participarea la un referendum fără miză și plecarea în minivacanță, cei mai mulți au ales a doua variantă, chiar dacă ar fi putut vota oriunde, pe liste suplimentare.

Temă artificială. România nu se afla în pragul unei situații reale, iminente de schimbare a legislației în folosul comunității LGBT, așa că mulți votanți care sprijină în mod real ideea de familie tradițională nu au avut o motivație puternică de a ieși la vot. Apoi, această comunitate, chiar dacă mai vocală în ultimii ani, nu a reușit nici pe departe să se impună în agenda politică pentru a-și promova interesele. Pe scurt, problema nu există.

Griparea motoarelor din partid. Dragnea nu și-a pierdut doar sprijinul unora dintre cei mai importanți baroni locali, ci și sprijinul unui personaj-cheie la alegeri și referendumuri: secretarul general al partidului, Marian Neacșu. Neacșu este acum unul dintre cei mai importanți opozanți ai lui Dragnea, iar comunicarea cu baza partidului a șchiopătat și din acest motiv. Dragnea a fost cel care a sunat sâmbătă seară în filiale pentru a cere mobilizarea, în loc ca de aspectele organizatorice să se ocupe Neacșu, un om cu credibilitate mare în partid și cu influență asupra colegilor.

(Sursa Foto: Inquamphotos/ Autor: George Călin)