Cauzele fenomenului Călin Georgescu. Infestarea instituțiilor de forță și a Bisericii Ortodoxe cu ideologia anti-occidentală. Plus: periculoasa tentativă a Academiei Române de a pune în discuție orientarea pro-Vest a României

Cum a ajuns candidatul anti-occidental Călin Georgescu pe locul 1 la prezidențiale? Sunt multe cauze. Mă voi referi acum la una care ține de securitatea națională și opțiunea pro-vest a României, înscrisă în Constituție. Există patru mari zone infestate cu o ideologie anti-occidentală, și avem semnale că de aici și-a luat Georgescu și voturi, și bani, și influență: armata, serviciile secrete, Biserica Ortodoxă Română și Academia Română.

Atenție, nu vorbim de reorientarea instituțiilor de-a întregul, ci de facțiuni mai mari sau mai mici care, din diverse motive, au îmbrățișat discursul lui Georgescu, Simion ori Șoșoacă.

Armata. Vorbim de o instituție a cărei conducere a refuzat constant să cedeze o baterie Patriot către Ucraina, spre stupefacția altor instituții din stat. Curentul anti-occidental e puternic răspândit în unitățile sale de învățământ – universități și Colegiul Național de Apărare, după cum a demonstrat G4Media în mai multe anchete.

Informațiile G4Media arată că rezerviști din MApN și din alte instituții de forță au fost extrem de activi în sprijinul lui Călin Georgescu, atât pe teren, cât și online.

Frustrarea militarilor sau a rezerviștilor față de ceea ce ei percep ca un tratament incorect din partea statului a fost speculat constant de Georgescu. El s-a prezentat drept fiu de ofițer, care înțelege nevoile și supărările militarilor, și le-a adresat mai multe mesaje filmate profesionist.

De altfel, avem indicii că mai mulți generali ai armatei gravitează în jurul asociației sale, iar un fost ofițer al Direcției Generale de Informații a Armatei (temuta DGIA) a fost alături de el cel puțin până în 2022 ca mână dreaptă la asociația Pământul Strămoșesc.

Biserica Ortodoxă Română. Avem confirmări atât din țară, cât și din diaspora că sute de preoți ortodocși au fost agenți electorali pentru Călin Georgescu la aceste alegeri. Seduși de discursul suveranist, pro-religie, anti-occidental (ce ironie pentru preoții români care slujesc în străinătate), ei au jucat un rol în propulsarea lui Călin Georgescu.

Comportamentul preoților e în contradicție cu orientarea pro-europeană a Patriarhului Daniel, dar perfect congruent cu ideologia majorității din Sfântul Sinod.

Academia Română. Instituția condusă de profesorul naționalist Ioan-Aurel Pop se situează într-un echivoc continuu în ce privește orientarea României. În loc să se situeze în avangarda intelectuală a țării, Academia a oploșit figuri care mai de care mai tenebroase și anti-occidentale prin institutele sale de cercetare.

Mai mult, din acest an a început o serie de conferințe sub titlul pompos ”Proiectul național românesc în orizontul secolului 21”. Prin acest proiect, Academia Română ”reevaluează” – de fapt pune de-a dreptul în discuție teza sincronizării între România și Occident, conceptul lui Eugen Lovinescu pe care se fundamentează intrarea României în UE și NATO.

Cel mai recent exemplu de chestionare a parcursului european al României de către oamenii Academiei s-a petrecut la jumătate lunii noiembrie, la o conferință cu titlul ”Doctrine de dezvoltare a României” organizată de de Institutul de Sociologie, Institutul de Cercetări Juridice și Centrul European de Studii în Probleme Etnice și la care au vorbit un candidat al partidului extremist AUR, un sociolog care a scris postfața la cartea lui Dughin și un cercetător care susține că ”americanii au declanșat războiul în Europa”. Pe lista vorbitorilor se află nume precum Ilie Bădescu, Dragoș Paul Aligică, Radu Baltasiu, George Damian și Cristi Pantelimon.

Serviciile secrete. Sub ochii lor s-a dezvoltat nestingherit fenomenul Călin Georgescu. Așa cum am mai scris, nu știu dacă vorbim de complicitatea serviciilor, de faptul că nu au văzut fenomenul sau nu au acționat. Dar știm că în istoria recentă au mai existat cazuri de persoane ajutate de unele facțiuni din serviciile secrete să crească și care apoi au scăpat de sub control – vezi cazul Sebastian Ghiță.

Joaca lor periculoasă cu personaje tenebroase a dechis o cutie a Pandorei din care au ieșit fantomele naționalismului, extremismului și anti-occidentalismului: George Simion, Diana Șoșoacă, Călin Georgescu. Doar că unele n-au mai vrut să intre înapoi în cutie la ordin, dimpotrivă. Au început să aibă viață proprie, cum se întâplă cu orice maestru păpușar care se încurcă în sfori.

Mai știm și că lărgirea constantă a sferei de securitate națională, așa cum a arătat expertul Marius Ghincea, e posibil să fi dus la diluarea capacității de reacție a serviciilor. Ghincea a scris în octombrie 2024 că ”În 2015 domeniile de politică publică incluse în „securitatea națională” au explodat de la cele patru domenii tradiționale, legate de apărare și siguranța publică, la nouă domenii. Versiunea următoare a strategiei naționale de apărare adoptată în 2020 a crescut în continuare numărul de domenii incluse sub deja neîncăpătoarea umbrelă a „securității naționale”, ajungând la 18 domenii de politică publică”.

Toate aceste conduite chestionabile descrise mai sus se întâmplă în instituții finanțate cu bani de la buget. E timpul ca viitorul CSAT, noul parlament și noul guvern să decidă care e logica finanțării unor comportamente care încalcă însăși Constituția, în care ”integrarea euroatlantică” este capitol de sine stătător.

PS: E mare tentația de a vedea în spatele lui Costin Georgescu influențe din Rusia ori China. Nu avem dovezi încă, dar sunt convins că oricare din cele două țări a încercat să se mufeze cumva la discursul lui anti-occidental și conspiraționist.