Cazul artefactelor de aur furate de la Muzeul Drents: ”Sala de expoziție ar fi trebuit să fie acoperită în câteva secunde de un fum dens, lăptos. De ce mecansimul nu a funcționat corect?”

Sistemul de securitate de la Muzeul Drents nu a funcționat corespunzător în timpul furtului unui Coif de aur și a trei brățări de aur din expoziția Dacia, potrivit lui Ernest Oberländer-Târnoveanu, fost director al Muzeului Național de Istorie din București. Oberländer-Târnoveanu, care a fost și curator invitat al expoziției, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la măsurile de securitate ale muzeului într-un interviu acordat publicației Dagblad van het Noorden, potrivit Rador Radio România.

La aproape două luni de la furt, Oberländer-Târnoveanu rămâne frustrat de întrebările fără răspuns din jurul incidentului. În ciuda acestui fapt, el speră că obiectele furate vor putea fi recuperate în cele din urmă, ceea ce sugerează că în culise sunt în desfășurare eforturi semnificative. „Cred că se întâmplă multe în culise”, a spus el. „Miza este mare. Acest lucru este foarte dăunător pentru Olanda. După această lovitură, muzeele olandeze vor fi evitate la nivel internațional ca ciuma”.

Obiectele – celebrul Coif de aur de la Coțofenești și trei brățări de aur – au fost furate, cu violență, în noaptea dintre 24 și 25 ianuarie. Oberländer-Târnoveanu a subliniat că sistemul de securitate, care ar fi trebuit să activeze un fum gros, lăptos, pentru a întuneca vederea și pentru a proteja obiectele în caz de furt, nu a funcționat conform așteptărilor.

„Sala de expoziție ar fi trebuit să fie acoperită în câteva secunde de un fum dens, lăptos, în care să nu se mai vadă nimic – nici măcar propriile mâini”, a spus Oberländer-Târnoveanu. „Cu toate acestea, în Assen, fumul s-a degajat prea încet. De ce mecanismul nu a funcționat corect?”

Fostul director al muzeului a pus la îndoială și viteza cu care au fost sparte vitrinele. „Ceea ce nici eu nu înțeleg este: cum au putut vitrinele să fie sparte atât de repede?” întrebă el.

Procesul continuă, procurorii se concentrează aacum pe probele împotriva suspecților cheie. Doi dintre suspecți, Douglas Chesley Wendersteyt și Bernhard Zeeman, ar fi vizitat muzeul cu săptămâni înainte de jaf, un detaliu care se pare că face parte din anchetă. În ciuda dovezilor criminalistice care îi asociază pe cei doi cu furtul, aceștia au negat orice implicare, fiecare pretinzând că este nevinovat.

Parchetul olandez a asociat suspecții de jaf prin probele ADN găsite pe hainele aruncate într-un coș de gunoi din Assen, a doua zi după furt. Îmbrăcămintea, care conținea cioburi de sticlă, se potrivește cu sticla de la vitrinele muzeului.

Pe lângă probele ADN, autoritățile susțin că un card de plată asociat cu Zeeman a fost folosit pentru a cumpăra combustibil, cu puțin timp înainte de furt. Totuși, apărarea susține că nu există imagini clare sau dovezi concludente care să lege suspecții de furt.

La întrebările despre furt Muzeul Drents a refuzat să ofere comentarii publicației Dagblad van het Noorden cu privire la detaliile incidentului, invocând ancheta în curs. „În interesul anchetei, Muzeul Drents nu va face nicio declarație cu privire la circumstanțele furtului”, a spus un purtător de cuvânt.

Sursa: NL TIMES / Rador Radio România