Cazul Egisto Ott, un simbol al penetrării profunde a Rusiei în Austria, de la politică și industrie la serviciile secrete

„Polizei!”, au strigat ofițerii care au luat cu asalt un apartament de la etajul trei din capitala austriacă, într-o intervenție care viza reținerea unui bărbat voinic care stătea în picioare lângă un colț din bucătărie. Suspectul – un funcționar cu vechime în serviciile de securitate austriece – s-a repezit spre telefonul său mobil și a încercat să îl rupă în două, potrivit rapoartelor poliției austriece, transmite The Washington Post, într-un amplu material care pune în lumină penetrarea profundă a serviciilor secrete rusești în Austria.

Datele telefonului din raidul de anul trecut, împreună cu un laptop, stick-uri USB și o grămadă de documente, se dovedesc acum esențiale pentru un caz exploziv care a căpătat o nouă urgență în urma invaziei Rusiei în Ucraina și alimentează întrebările privind măsura în care influența Moscovei a ajuns să pătrundă în această națiune europeană.

Egisto Ott a condus agenți sub acoperire în cadrul serviciului de securitate internă austriac și a servit, de asemenea, în Turcia și Italia ca ofițer de informații și este suspectat că a vândut secrete de stat Rusiei, precum și că a furnizat informații despre inamici ai Kremlinului în Occident, potrivit oficialilor europeni din domeniul securității și documentelor de investigație austriece.

Potrivit oficialilor din domeniul securității, cazul Ott, aflat încă în curs de dezvoltare, este una dintre numeroasele probleme interne care au contribuit la dizolvarea, anul trecut, a agenției de informații interne a Austriei – BVT – și care a determinat alte agenții europene să își reducă legăturile cu Viena sau să o elimine din schimbul de informații privind anumite chestiuni legate de Rusia.

Ott, în vârstă de 60 de ani, a devenit emblematic pentru penetrarea profundă a Rusiei în Austria, membră a Uniunii Europene, atât în politică și industrie, cât și în domeniul serviciilor de informații. Invazia Rusiei în Ucraina a accelerat luarea în calcul a riscurilor pentru țările care se află sub influența Moscovei. În cadrul unor audieri în curs de desfășurare, cu ușile închise, legislatorii austrieci au investigat interferențele rusești în serviciile de informații și contractele pe care gigantul de gaze OMV, deținut parțial de stat, le-a avut cu Rusia. Parlamentarii examinează, de asemenea, legăturile de afaceri pe care personalități și partide politice austriece de rang înalt le-au avut cu Kremlinul și cu companii rusești de stat.

„Influența rusă în Austria trebuie să fie investigată în profunzime”, a declarat Stephanie Krisper, membră a opoziției parlamentare. „Timp de mulți ani, legăturile cu Moscova au pătruns în sistemul nostru politic. Acum, dependența economică și politică față de Rusia a devenit în sfârșit vizibilă pentru toată lumea ca o amenințare la adresa securității.”

Acest articol se bazează pe sute de pagini de documente obținute sau analizate de The Washington Post, precum și pe interviuri cu peste 12 actuali și foști oficiali occidentali și alte persoane familiarizate cu cazul Ott și cu chestiuni conexe. Aceștia au vorbit sub rezerva anonimatului. Avocatul lui Ott a recunoscut o solicitare din partea The Post de a-și intervieva clientul, dar apoi a încetat să mai răspundă.

Oficiali europeni din domeniul securității și documente de investigație sugerează că Ott elabora un plan cu alți ofițeri de informații austrieci pentru a reorganiza serviciile de securitate ca un nou departament în cadrul Ministerului de Externe.

La acea vreme, Ministerul de Externe era condus de Karin Kneissl, un diplomat și academician adus în guvern de Partidul Libertății de extremă dreapta. Partener de coaliție guvernamentală din 2017 până în 2019, Partidul Libertății a stabilit legături deosebit de calde cu Kremlinul, trimițând membri într-o călătorie oficială în 2017 în Crimeea anexată de Rusia. Rusia a cucerit teritoriul ucrainean în 2014, într-o acțiune pe care Statele Unite și Uniunea Europeană au refuzat să o recunoască, impunând în schimb sancțiuni economice Rusiei.

Nunta lui Kneissl din 2018 în ținutul viticol austriac a devenit cel mai vizibil simbol al apropierii elitei politice austriece de Rusia. Printre invitați – fostul cancelar Sebastian Kurz. Cu toate acestea, invitatul vedetă a fost președintele rus Vladimir Putin. În timpul festivităților, Kneissl a valsat cu Putin și a fost fotografiată făcând o reverență adâncă în fața liderului rus în timp ce acesta îi săruta mâna.

Nu există niciun indiciu în documentele de investigație că Kneissl ar fi avut cunoștință de planul de reorganizare, care nu a fost realizat. În mesajele de WhatsApp trimise unui reporter al Washington Post, Kneissl a declarat că „nu dă interviuri” și că a plecat din Austria din cauza „amenințărilor cu moartea”. Ea a spus că nu avea cunoștință de acest plan și că „nu a auzit niciodată de domnul Ott”.

Încarcerat timp de trei săptămâni anul trecut, Ott a fost eliberat și suspendat din funcție până la finalizarea anchetei. El a negat în mod public toate acuzațiile, susținând că există o conspirație împotriva din cauza unui denunț privind excesele departamentului și solicitările din partea unor agenții de informații străine „prietene” despre care a spus că sunt „ilegale”. El a contestat relatarea oficială a percheziției din apartamentul său din Viena, susținând că ofițerii nu s-au prezentat ca fiind polițiști și că inițial s-a opus pentru că i-a confundat cu hoții. În acest an, un tribunal a confirmat afirmația sa conform căreia s-a folosit forța excesivă în timpul arestării sale.

„Mă acuză că am divulgat secrete de stat Rusiei, dar nu am făcut-o”, a declarat Ott pentru ZackZack, un site austriac. El a adăugat: „S-au uitat prea mult la televizor”.

Prea multă încredere în Rusia

Dacă unele națiuni din Europa – în special Polonia și statele baltice – au văzut în Rusia condusă de Putin o amenințare strategică, Austria s-a numărat printre cele care, în schimb, au văzut în Moscova o oportunitate de aur.

Împărțită după cel de-al Doilea Război Mondial în sectoare ocupate de sovietici, americani, britanici și francezi, Austria a evoluat la mijlocul anilor 1950 ca națiune oficial „neutră”. Această neutralitate – inclusiv codurile juridice care făceau din spionaj o infracțiune doar dacă era îndreptată împotriva Austriei – a transformat frumoasa sa capitală într-un loc de refugiu pentru spioni, un statut care a fost accentuat de găzduirea organismelor internaționale, inclusiv a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.

În anii 2000, ascensiunea unui om puternic – Putin – la Kremlin a fost privită în termeni pragmatici în Austria. Rusia se numără printre principalii investitori străini din această națiune. La sfârșitul anului 2021, companiile rusești dețineau active în valoare de 25,5 miliarde de dolari în această țară, inclusiv un hub important pentru exporturile europene de gaze naturale, extrem de importante pentru Moscova. Austria a devenit un investitor major în gazoductul Nord Stream 2, care ar fi dublat fluxul de gaze naturale rusești în Europa, dar Nord Stream 2 a fost abandonat după invazia Rusiei în Ucraina, în ciuda rezistenței inițiale a Austriei de a renunța la proiect.

S-a deschis astfel o ușă turnantă între cele mai înalte ranguri ale guvernului austriac și marile companii de stat rusești. La doi ani după ce a părăsit guvernul, Kneissl, de exemplu, a ocupat o poziție foarte bine plătită în consiliul de administrație al gigantului energetic de stat rus Rosneft. În plus, ea a scris editoriale pentru RT, un organ de propagandă al Kremlinului.

Fostul cancelar austriac Christian Kern a făcut parte din consiliul de administrație al Căilor Ferate Ruse. Wolfgang Schüssel, un alt fost cancelar al Austriei, a făcut parte din consiliul de administrație al Lukoil, un alt gigant energetic rusesc.

Atât Kern, cât și Schüssel au demisionat din funcțiile lor după invazia Rusiei din 24 februarie în Ucraina. Kneissl a demisionat din postul său de la Rosneft în luna mai.

Unele dintre marile companii austriece au devenit, de asemenea, profund legate de Rusia, în special în sectorul energetic. În 2015, OMV, o firmă energetică austriacă deținută parțial de guvern și care este în prezent a doua companie ca mărime din țară, a angajat un nou director general, Rainer Seele, cetățean german. În poziția sa anterioară, la Wintershall Holding, un producător german de țiței și gaze naturale, Seele a lucrat cu Gazprom, gigantul rusesc de gaze naturale, și a fost un susținător puternic al gazoductului Nord Stream.

În iunie, consiliul de supraveghere al OMV a anunțat o anchetă internă privind mandatul lui Seele, analizând în special contractele care au făcut Austria tot mai dependentă de gazele naturale rusești, precum și un contract de sponsorizare de 20 de milioane de dolari cu Zenit Sankt Petersburg – un club de fotbal despre care se spune că este favoritul lui Putin. Seele, care a demisionat de la OMV anul trecut, a negat orice abatere.

La 15 iunie – la mai puțin de două săptămâni după ce a fost anunțată investigația – Gazprom a informat compania că volumul de gaz livrat în Austria va fi redus.

„Privind în urmă, trebuie să concluzionăm că investițiile făcute în Rusia după 2015 s-au bazat pe prea multă încredere în Rusia și în rolul acesteia în comunitatea internațională”, a declarat Mark Garrett, președintele consiliului de supraveghere al OMV, în iunie, în fața acționarilor.

Suspiciunile

Din 2017 până în 2021, Ott ar fi cooperat cu un fost oficial de rang înalt al serviciilor secrete austriece, Martin Weiss, precum și cu Jan Marsalek, 42 de ani, un om de afaceri austriac căutat în Germania și despre care se crede că se ascunde în Rusia, potrivit unor oficiali din domeniul securității și documentelor de investigație.

Weiss a recunoscut că a transmis cereri de căutare de informații de fond, inclusiv date personale, pe nume pe care le-ar fi prezentat lui Ott în numele lui Marsalek. Cererile conțineau până la 25 de nume la un moment dat. Înainte de a fugi, Marsalek a ocupat funcția de director de operațiuni al Wirecard, o firmă de procesare financiară. În 2019, articole din Financial Times au documentat fraude și rezerve fictive la această companie, care a fost declarată insolvabilă în 2020.

Oficialii germani investighează posibilele legături dintre Marsalek și serviciile secrete rusești, inclusiv întrebarea dacă Wirecard ar fi putut fi folosit pentru operațiuni de spălare de bani rusești sau dacă lista sa de clienți – care includea persoane care foloseau serviciul pentru a plăti pentru pornografie, potrivit oficialilor europeni din domeniul securității – s-ar fi putut dovedi utilă Moscovei.

Un oficial european din domeniul securității a declarat că Marsalek – care a dispărut după ce a luat un zbor privat din Austria spre Belarus în iunie 2020 – a locuit o perioadă într-un complex de apartamente din Moscova controlat de una dintre agențiile de informații din Rusia. Oficialul respectiv a mai spus că lui Marsalek i-a fost furnizată o nouă identitate rusă.

Avocații lui Weiss și Marsalek nu au răspuns la solicitările de interviu.

Oficiali din domeniul securității au declarat că Ott a fost suspectat ani de zile înainte de arestarea sa de anul trecut, dar că autoritățile austriece nu au reușit niciodată să inițieze o urmărire penală. Încă din 22 noiembrie 2017, el a fost oprit de poliție pe Aeroportul Internațional din Viena, în timp ce sosea pentru a se îmbarca într-un zbor spre Amsterdam. Oficialii austrieci fuseseră avertizați de CIA cu 10 luni mai devreme că Ott era suspectat că a vândut informații rușilor. Americanii și-au reînnoit avertismentul în luna noiembrie a aceluiași an și au amenințat că se vor retrage de la o conferință de securitate din Olanda dacă Ott va fi lăsat să participe, potrivit oficialilor europeni din domeniul securității.

Avertismentele americane au fost raportate pentru prima dată de cotidianul austriac Die Presse. CIA a refuzat să comenteze.

Ultimatumul CIA i-a determinat pe austrieci să obțină un mandat de percheziție pentru casa de 3.200 de metri pătrați a lui Ott, situată pe dealurile de smarald din sudul Austriei, pe motiv de „suspiciune de divulgare a unor secrete de stat”.

Cu toate acestea, percheziția nu a reușit să descopere dovezi cheie, potrivit oficialilor austrieci. Cu toate acestea, agenția de informații a încercat să îl suspende până la continuarea anchetei, dar o instanță administrativă pentru funcționari publici a blocat această acțiune. Autoritățile austriece l-au repartizat apoi pe Ott să lucreze la o academie de poliție, unde se presupunea că nu mai avea acces la bazele de date ale serviciilor de informații occidentale.

Cu toate acestea, oficialii cred că Ott s-a folosit de noul său post pentru a accesa o rețea de contacte de informații în interiorul și în afara Austriei. Spunându-le colegilor de la alte agenții că, în cadrul noului său post, se ocupa de afaceri oficiale, Ott a solicitat sute de căutări ilegale în baze de date securizate pentru a obține informații despre persoane de pe întregul continent, potrivit documentelor de investigație.

Într-un caz, potrivit oficialilor europeni, Ott ar fi căutat informații de la serviciile de informații britanice care ar fi putut fi folosite pentru a determina dacă o femeie acuzată anterior că ar fi fost spion rus se afla încă în atenția serviciilor de securitate occidentale.

Printre aceste interogări se numără cea efectuată în decembrie 2020 asupra lui Christo Grozev, directorul executiv al publicației de investigații Bellingcat, arată documentele. Rapoartele realizate de această publicație descoperiseră adevărata identitate a lui Vadim Krasikov, cetățeanul rus care a fost condamnat anul trecut pentru că a împușcat o figură a opoziției cecene la Berlin în 2019, după ce Krasikov a intrat în Germania cu un pașaport fals. Autoritățile germane au declarat că Krasikov a operat în numele agenției ruse de securitate de stat, FSB.

Întrebat de The Post dacă avea cunoștință de perchezițiile lui Ott, inclusiv pentru adresa sa de domiciliu, Grozev a spus că a fost informat de autorități și a concluzionat că acestea au fost făcute în numele Rusiei. „Ar putea fi vorba doar de intimidare, ar putea fi vorba doar de a mă supraveghea, de a mă urmări sau de a pregăti un asasinat”, a spus el.

În plus, pe telefonul mobil al lui Ott a fost descoperită o analiză de trei pagini care părea să evalueze deficiențele operațiunii rusești din Berlin și să ofere recomandări cu privire la modul în care serviciile secrete rusești ar putea proceda mai bine pe viitor. Analiza, despre care oficialii occidentali cred că a fost scrisă de Ott, sugera că o cârtiță sau un dezertor ar fi putut furniza informații care să compromită planul după ce Krasikov nu a reușit să scape nedetectat.

„Opriți imediat toate operațiunile planificate până când cârtița sau dezertorul a fost eliminat”, avertiza documentul.

Ce urmează în cazul Ott este neclar. Actuali și foști oficiali de securitate din afara Austriei rămân sceptici că diferitele investigații parlamentare și de altă natură vor cerceta suficient de adânc.

„Acestea sunt lucruri pe care guvernul austriac trebuie să le pună sub semnul întrebării și să ajungă până la capăt, dar eu personal nu știu dacă austriecii vor merge atât de departe”, a declarat Sonya Seunghye Lim, fost șef de stație CIA în Europa. „Cred că atitudinea lor timp de decenii, începând cu anii ’40 și ’50, a fost întotdeauna aceea că preferă să nu descopere adevăruri incomode”.