Cazul Kovesi, procuror european, similar cu alegerea lui Donald Tusk în funcția de președinte al Consiliului European: Boicotat de guvernul Poloniei, care l-a acuzat de abuzuri, Tusk a obținut în final mandatul

Reacția ministrului Justiției, Tudorel Toader, la selectarea Laurei Codruța Kovesi pe primul loc pe lista scurtă pentru funcția de procuror european, lasă să se întrevadă posibila poziție a coaliției PSD-ALDE față de acest subiect: o manifestare fățișă a opoziției față de numirea fostei șefe DNA la conducerea Parchetului comunitar.

Cazul nu ar fi singular la nivelul Uniunii Europene, cel mai recent exemplu în acest sens fiind realegerea, în primăvara lui 2017, a polonezului Donald Tusk la șefia Consiliului European: Guvernul eurosceptic de la Varșovia, aflat în conflict cu Bruxelles-ul din cauza tentativelor de subordonare a Justiției, l-a acuzat pe Tusk de faptul că nu este patriot, că a comis abuzuri și a anunțat că nu îl susține pentru reînnoirea mandatului.

”Cred că membrii Comisiei de selecție nu cunosc abuzurile comise de către Laura Codruţa Kovesi în detrimentul cetățenilor, în detrimentul statului de drept”, a spus luni seară Tudorel Toader, la scurt timp după apariția publică a listei scurte pentru funcția de procuror european, în fruntea căreia figura Laura Codruța Kovesi.

• Citește și: Kovesi, prima pe lista scurtă pentru Procurorul European trimisă la Parlamentul European și Consiliul UE

”Voi trimite decizia CCR privind demiterea din funcție (a lui Kovesi – n. red.), fiecărui ministru de justiție (din Uniunea Europeană – n. red.)”, a adăugat el.

Cazul Tusk

După câștigarea alegerilor parlamentare din Polonia, majoritatea parlamentară controlată de liderul PiS (Partidul Lege și Justiție), Jaroslaw Kaczynski (care, la fel ca Liviu Dragnea, controlează de facto guvernul, deși nu este premier) a demarat o amplă acțiune de consolidare a controlului asupra instituțiilor statului, de slăbire a independenței Justiției și de subminare a statului de drept, potrivit Comisiei Europene.

În fața acestei ofensive a Guvernului de la Varșovia, Uniunea Europeană a răspuns pe măsură: după numeroase avertismente și lansarea unei proceduri de monitorizare fără precedent, Comisia a activat articolul 7 din Tratatul UE, ”opțiunea nucleară”, care ar putea duce într-un final la suspendarea dreptului de vot al Poloniei la nivelul UE.

Pe fondul acestui conflict, majoritatea eurosceptică din Parlamentul de la Varșovia i-a reproșat în repetate rânduri lui Donald Tusk că nu ține partea țării sale, al cărei premier a fost vreme de 7 ani, în disputa cu Uniunea Europeană, numindu-l chiar ”trădător”. Kaczynski l-a acuzat pe Tusk inclusiv de comiterea unor abuzuri în perioada când a condus Guvernul. ”Există investigaţii în desfăşurare în Parlamentul din Polonia şi la Parchet, care ar putea duce la depunerea unor acuzaţii la adresa sa. Ar trebui să fie o astfel de persoană şeful Consiliului European? Am îndoieli serioase”, spunea el în 2016. Potrivit Reuters, era vorba de o aluzie la faptul că fostul premier nu a dejucat schema Ponzi Amber Gold, care a zguduit ţara în 2012.

Un sondaj de opinie publicat în aprilie 2017, cu o lună înaintea votului de reconfirmare în funcția de președinte al Consiliului European a lui Donald Tusk, arăta că 51% dintre polonezi își doresc ca Tusk să fie susținut de către PiS pentru un alt mandat la Consiliul European.

În ciuda opoziției exprimate însă de Polonia, Tusk a fost reales în funcție, pe 9 mai 2017, pentru un nou mandat de doi ani și jumătate, aproape în unanimitate: 27 de voturi ”pentru” și un vot ”împotrivă” (Polonia).

În replică, Guvernul de la Varșovia a avertizat că va începe să obstrucționeze acțiunile Uniunii Europene și să joace un rol dur în raport cu Bruxelles-ul.

Prezent pe 10 ianuarie la București, cu ocazia ceremoniei oficiale de preluare de către România a președinției Uniunii, Donald Tusk a avut un discurs entuziasmant în limba română la Ateneu. El a făcut apel la români să apere libertatea, integritatea și statul de drept ”cum a apărat Helmuth Dukadam cele 4 penalty-uri în finala Cupei Campionilor Europeni din 1986” (vezi aici discursul lui Tusk).

”Fac apel la români să apere libertatea, integritate, statul de drept și Constituția cu aceeași hotărâre cu care a apărat portarul Helmuth Dukadam cele 4 penalty-uri în finala Cupei Campionilor de la Sevilla. Atunci mi s-a părut imposibil, dar el a reușit. Și voi veți reuși! Vă asigur de tot sprijinul meu”, a spus Tusk. ”Fac apel la români să apere fundamentele civilizației noastre europene”, a adăugat el.