Cazul Liviu Dragnea, pe ordinea de zi de luni a Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție: La ÎCCJ, un nou termen în dosarul angajărilor fictive, la CCR – sesizarea lui Iordache privind completurile de trei judecători, care ar putea anula condamnarea în primă instanță a liderului PSD

Cazul Liviu Dragnea este luni pe ordinea de zi atât a Curții Constituționale (CCR), cât și a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).

La CCR se judecă, din nou, sesizarea depusă de Florin Iordache, în numele lui Liviu Dragnea, prin care se solicită constatarea unui conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în dosare de corupţie, care ar putea avea ca efect reluarea procesului liderului PSD privind angajările fictive de la Protecția Copilului Teleorman, unde Dragnea a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare. Tot luni, CCR discută și sesizare PNL prin care se solicită respingerea ca inadmisibilă a cererii lui Iordache, pe motiv că acesta, în calitate de vicepreședinte al Camerei Deputaților, nu ar avea competența să introducă o acțiune la Curtea Constituțională privind un posibil conflict juridic, competență exclusivă a președintelui Camerei.

La ÎCCJ se judecă, în apel, tocmai condamnarea primită de Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive, după ce instanța supremă a decis pe 15 aprilie un nou termen după ce DNA a cerut completului să sesizeze CCR cu două excepții de neconstituționalitate.

Ședința de la Curtea Constituțională

Pe 19 aprilie, Curtea Constituțională a amânat din nou, pentru a treia oară, pronunțarea unei decizii pe completurile specializate de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Potrivit unor surse din cadrul CCR, documentația aferentă speței este incompletă, iar judecătorii au solicitat studii comparative despre la situația din alte state referitoare la completurile specializate de la Curțile Supreme.

”Curtea Constituțională a reluat deliberările asupra cererii formulate de președintele Camerei Deputaților de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, și Parlamentul României, pe de altă parte, constând, în esență, în refuzul explicit al Înaltei Curți de Casație și Justiție de a aplica o lege adoptată de Parlament şi a dispus amânarea pronunţării pentru data de 20 mai 2019”, se arată într-un comunicat CCR transmis după ședință.

Cu o zi înainte, șefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, i-a trimis preşedintelui Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, un răspuns primit de la Reţeaua Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană, în care se arată că, la nivelul instanţelor supreme, doar Austria are completuri specializate în dosare de corupţie.

În aceeași zi, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis Curții Constituționale, într-o analiză privind completurile specializate de la instanțele din România, că o lege prevede, fără nicio distincție, înființarea de astfel de completuri, în vreme ce un alt act normativ lasă la latitudinea Înaltei Curți de Casație și Justiție dacă înființează sau nu completuri specializate. De asemenea, CSM a explicat că din 14 Curți de Apel care au transmis date către Consiliu, 13 au înființat completuri specializate. La fel, 27 de Tribunale din 34 au înființat astfel de completuri.

În sesizarea depusă la CCR pe 25 martie, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache susţine că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

În replică, Cristina Tarcea a arătat că vicepreşedintele Camerei Florin Iordache a formulat sesizarea în cazul completurilor specializate cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale, care a stabilit anterior, cu referire la funcţia de prim-ministru, că atribuţiile constituţionale nu pot fi delegate. Anterior, ea declarase că în ultimii 15 ani au fost soluţionate de Instanţa supremă 170 de dosare care intră sub incidenţa legii privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Pe 7 mai, Curtea Constituțională a amânat, tot pentru 20 mai, luarea unei decizii privind competența lui Florin Iordache de a sesiza CCR în locul lui Liviu Dragnea. Sesizarea a fost făcută de PNL, partid care a solicitat Curții să precizeze dacă președintele Camerei Deputaților își poate delega atribuția de sesizare a CCR către unul dintre vicepreședinți. Liberalii au depus sesizarea după ce vicepreședintele Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea îi delegase atribuțiile de președinte, a sesizat la CCR presupusa nelegalitate a compunerii completelor de 3 judecători de la Curtea Supremă.

• Citește integral: Curtea Constituțională a amânat pe 20 mai o decizie privind competența lui Florin Iordache de a face sesizări la CCR în locul lui Liviu Dragnea

Ședința de la Înalta Curte de Casație și Justiție

Pe 15 aprilie, completul de 5 judecători din dosarul lui Liviu Dragnea a stabilit un nou termen pentru 20 mai după ce procurorul DNA de ședință, Raluca Mirică, a cerut sesizarea CCR cu două excepții de neconstituționalitate, iar instanța a decis să le acorde avocaților apărării timp să își pregătească strategia de apărare.

DNA a ridicat două excepții de neconstituționalitate, una pentru Articolul 174 din Codul Penal și a doua pe art 29 din legea 78/2000, articolul privind completurile specializate pe corupție.

În timpul termenului din 15 aprilie, și avocații inculpaților au cerut amânarea pentru a aștepta decizia CCR pe sesizarea lui Florin Iordache privind nelegalitatea completurilor de 3 judecători.

De notat că la 1 iunie Luciana Mera, judecătoare care face parte din complet, se pensionează, ceea ce ar putea duce la o reluare a procesului de la început, în funcție de decizia completului.

În timpul audierii din 15 aprilie, Liviu Dragnea s-a declarat din nou nevinovat și a susținut că acesta este ”un dosar politic”.

Două zile mai târziu, pe 17 aprilie, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a explicat că procurorul de ședință din dosarul lui Dragnea a invocat două excepții de neconstituționalitate, care în final au dus la amânarea cu mai bine de o lună a procesului, din necesitatea de a se adapta la pozițiile inculpaților, dar a precizat că, de regulă, invocarea uneia sau mai multor excepții de neconstituționalitate nu reprezintă motiv de amânare a unui proces.

• Vezi aici: Explicațiile DNA pentru ridicarea excepțiilor de neconstituționalitate care au dus la amânarea cu mai bine de o lună a procesului lui Dragnea

Tot pe 15 aprilie DNA a cerut schimbarea unor încadrări juridice în cazul lui Liviu Dragnea și a altor doi inculpați din procesul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman.

În cerere, DNA solicită schimbarea încadrării juridice în cazul lui Liviu Dragnea din instigare la fals intelectual în formă continuă în instigare la fals intelectual în formă continuată. Pentru această infracțiune, instanța de fond l-a achitat în unanimitate pe liderul PSD, însă DNA a făcut apel și solicită condamnarea. De precizat că Dragnea a primit 3 ani și jumătate de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu, însă a fost achitat pentru instigare la fals intelectual.

DNA a solicitat schimbarea încadrării juridice din fals intelectual în formă continuă în fals intelectual în formă continuată și în cazul Olguței Șefu, fost director executiv adjunct la Protecția Copilului Teleorman, iar în cazul Rodicăi Miloș, fost director executiv la aceeași instituție, din abuz în serviciu în formă continuă în abuz în serviciu în formă continuată.

• Citește integral: DOCUMENTE Cererea DNA de preschimbare a încadrării juridice din procesul lui Dragnea / Există riscul prescrierii faptei de instigare la fals intelectual / Avocat: Pe data de 20 mai cerem amânarea pentru pregătirea apărării

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea