Cazul ziaristei Emilia Șercan: Procurorul general, Gabriela Scutea, susține că a formulat „îndrumări scrise„ către parchetul care supraveghea cercetările, pentru a „dinamiza administrarea probelor”

Procurorul general Gabriela Scutea a formulat „îndrumări scrise către parchetul care supraveghea cercetările” în cazul jurnalistei Emilia Șercan care au vizat, printre altele, „necesitatea verificării competenței” în urma căreia cercetările au fost preluate, în 31 martie, de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Precizarea apare într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce ministerul Afacerilor Interne a subliniat că nu are atribuții în instrumentarea sau soluționarea dosarelor penale.

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat, la data de 09.03.2022, îndrumări scrise către parchetul care supraveghea cercetările (Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4) în dosarul penal deschis ca urmare a plângerii formulate de doamna Emilia Șercan. Aceste îndrumări, fără a afecta independenţa procurorului de caz, au urmărit să dinamizeze administrarea probelor şi să reflecte rolul activ al organelor de urmărire penală pentru aflarea adevărului”, potrivit comunicatului PICCJ, în care se arată că „legea prevede posibilitatea procurorului ierarhic superior de a transmite dispoziţii scrise procurorului subordonat”.
De asemenea, „a fost semnalată procurorului necesitatea verificării competenței, aspect care a determinat declinarea la Parchetul de pe lângă Tribunalul București și, ulterior, preluarea cercetărilor, la 31.03.2022, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București”.

În ceea ce privește „clarificarea criticilor exprimate public de partea vătămată (Emilia Șercan. n.r.), parchetul care efectuează urmărirea penală va stabili, în raport de drepturile conferite de Codul de procedură penală, informațiile care îi vor fi transmise, ținând cont de caracterul nepublic al urmăririi penale”.

„Totodată, constatările privind pluralismul și libertatea mass-mediei din Rapoartele din 2020-2021 privind statul de drept, emise de Comisia Europeană, au fost aduse în atenţie organelor judiciare implicate în investigaţiile privind faptele comise împotriva jurnaliştilor”, mai arată PÎCCJ.

Ministerul Afacerilor Interne a precizat marți că, potrivit prevederilor Legii nr. 364/2002 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, „organele de cercetare ale poliţiei judiciare îşi desfăşoară activitatea sub conducerea, supravegherea şi controlul procurorului, fiind obligate să ducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia”, iar „șefii ierarhici superiori ai polițistilor nu pot să dea îndrumări sau dispoziţii privind cercetarea penală, procurorul fiind singurul competent în acest sens”.

„Referitor la aspectele sesizate în spațiul public, ministrul Afacerilor Interne își exprimă încrederea că instituțiile cu atribuții în investigarea cazurilor penale vor clarifica aceste aspecte, încurajându-le totodată să acționeze cu celeritate”, mai arată MAI.

Jurnalista Emilia Șercan a acuzat Poliția Română că ar fi scurs către un site o probă depusă de ea în dosarul amenințărilor primite după ce a publicat ancheta în care îl acuza de plagiat la doctorat pe premierul Nicolae Ciucă.

Într-un text publicat pe PressOne, Emilia Șercan susține că a primit mai multe amenințări de la persoane necunoscute, inclusiv un mesaj pe Facebook messenger de la o persoană care i-ar fi trimis mai multe fotografii private, făcute în urmă cu 20 de ani și despre care jurnalista spuen că i-au fost furate dintr-un dispozitiv electronic.

Șercan spune că a trimis către poliție o captură de ecran cu mesajul primit pe Facebook messenger, care includea și pozele personale, iar după o zi mesajul trimis poliției prin Whatsapp a apărut pe un site din Republica Moldova.

Jurnalista spune că a cerut o anchetă internă a poliției despre scurgerea informațiilor către site-ul din Moldova și acuză poliția că mușamalizează ancheta. ”Toate aceste fapte, pe care le pot proba, indică o mușamalizare a scurgerii în presă a respectivei capturi de ecran. Dovada care indică fabricarea ulterioară a unei probe cu scopul de a mușamaliza scurgerea respectivei capturi de ecran mi-a fost prezentată de chestorul Benone Matei, șeful Poliției Române. În condițiile în care instituțiile statului român au recurs la un întreg ansamblu de tactici prin care au tergiversat ancheta și au încercat să mă inducă în eroare privind scurgerea de informații, am alertat deja organizațiile media locale și internaționale, oficialitățile europene, precum și ambasadele străine din România privind situația în care mă aflu”, a scris Emilia Șercan.

Jurnalista susține că a primit trei amenințări după ce pe 18 februarie a publicat o investigație prin care îl acuza pe premierul Nicolae Ciucă de plagierea lucrării de doctorat.