CCR a amânat pentru a doua oară o decizie privind legalitatea numirii lui Florin Iordache la șefia Consiliului Legislativ

Curtea Constituţională a amânat miercuri, pentru a doua oară, pronunțarea unei decizii în ceea ce privește legalitatea numirii deputatului PSD Florin Iordache în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ, au declarat surse din cadrul Curții pentru G4Media.ro.

Potrivit acestora, noul termen a fost stabilit pentru 18 noiembrie.

Sursele citate au explicat că amânarea a survenit în contextul absenței de la ședință a judecătoarei Livia Stanciu.

Curtea a amânat și săptămâna trecută pronunțarea unei decizii din cauza absenței judecătorului Attila Varga, cel care este raportor în acest caz. Varga a lipsit pentru că se află în carantină după ce soția sa a fost infectată cu Covid-19.

USR și PNL, partidele care au atacat pe 22 octombrie la Curtea Constituțională numirea lui Florin Iordache la șefia Consiliului Legislativ, își bazează contestațiile, în principal, pe lipsa voturilor necesare prevăzute de lege pentru această numire, liberalii scoțând în evidență și alte două aspecte: faptul că Iordache nu se bucură de o bună reputație și faptul că, în momentul numirii, era membru de partid, lucru interzis de lege.

USR a depus două contestații: una împotriva lui Iordahe, cealaltă împotriva lui Dircă

În sesizarea înaintată CCR, USR contestă alegerea deputatului PSD Florin Iordache în funcția de președinte al Consiliului Legislativ și a senatorului USR George Dircă la șefia Secției de evidență a legislației invocând exclusiv lipsa voturilor necesare prevăzute de lege pentru o astfel de numire.

Astfel, cei de la USR subliniază că legea 73/1993, cea care reglementează activitatea Consiliului Legislativ, prevede la articolul 9 alineatul (2) că “preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţii se numesc prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, reuniţi în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului, pe baza a câte trei propuneri ale birourilor permanente pentru fiecare funcţie, cu avizul comisiilor juridice reunite.”

”După cum se poate observa, prevederea este clară și imperativă, tratând cu exactitate modul de numire (…), respectiv impunând condiția întrunirii majorității tuturor deputaților și senatorilor, nu doar a celor prezenți. Or, printr-un calcul matematic această majoritate ar fi rezultat numai prin întrunirea unui număr de 230 de voturi, numărul minim necesar de voturi pentru unul dintre candidați pentru ca acesta să poată fi declarat câștigător”, se arată în sesizarea USR.

USR arată și calculul pentru stabilirea numărului minim de voturi necesare, precum și voturile efective obținute de Iordache și Dircă:

• Numărul total al deputaților și senatorilor – 459;
• Numărul deputaților și senatorilor prezenți – 240;
• Numărul total de voturi exprimate – 240;
• Numărul de voturi anulate – 49;
• Numărul total de voturi valabil exprimate – 191;
• Voturi exprimate pentru Florin Iordache – 185;
• Voturi pentru George Edward Dircă – 174.

PNL aduce trei argumente în fața Curții: lipsa numărului de voturi minim necesar, lipsa bunei reputații, apartenența la partid

Liberalii au atacat doar numirea lui Florin Iordache la șefia Consiliului Legislativ, fără a contesta și numirea senatorului USR George Dircă la șefia Secției de evidență a legislației. În schimb, PNL a adus în Fața Curții Constituționale trei argumente în favoarea invalidării numirii fostului ministru al Justiției și autor al OUG 13.

Liberalii precizează că, potrivit Legii 73/1993, preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţii se numesc prin votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, reuniţi în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului, pe baza a trei propuneri ale Birourilor permanente pentru fiecare funcţie, cu avizul Comisiilor juridice reunite. Astfel, aceştia afirmă că, în contextul în care Florin Iordache a primit 185 de voturi favorabile, nu a fost întrunit numărul necesar de voturi prevăzut de lege – 234 de voturi, pentru ca acesta să fie numit preşedinte al Consiliului Legislativ (majoritatea senatorilor și deputaților era, marți, de 230, nu 234 cum eronat precizează PNL. În mod normal, majoritatea este de 233, dar mai mulți parlamentari au demisionat în urma alegerii lor în administrația locală și nu apucaseră să fie înlocuiți – n. red.).

Liberalii mai afirmă că hotărârea Parlamentului în acest caz este neconstituţională, deoarece Florin Iordache nu îndeplineşte condiţia privind buna reputaţie profesională şi morală prevăzută de Legea 73/1993, amintind că acesta a promovat în calitate de ministru al Justiţiei în Guvernul Grindeanu OUG 13/2017 şi proiectul privind amnistia şi graţierea.

„Conduita publică, din anul 2017, a domnului Florin Iordache a generat revoltă publică incompatibilă cu dispoziţia legală care solicită candidatului la funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ o bună reputaţie morală”, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

Liberalii invocă în sesizare şi încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie în raport cu dispoziţiile art. 20 alin. (2) din Legea 73/1993. Aceştia arată că la dosarul de candidatură nu a fost depus un document care să ateste că Florin Iordache a renunţat la calitatea de membru al PSD.

Și fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, candidatul PNL la funcția de președinte al Consiliului Legislativ, a declarat miercuri că votul prin care contracandidatul său Florin Iordache a fost ales în această funcție nu este valabil.

”Legea prevede că președintele Consiliului Legislativ și șefii de secții se aleg cu majoritatea senatorilor și deputaților. Iordache a fost ales cu jumătatea celor prezenți”, a explicat Augustin Zegrean într-o intervenție telefonică la Digi24.

El a mai precizat că a aflat că va candida pentru șefia Consiliului Legislativ ieri la ora 12:00, exact la expirarea termenului de depunere a candidaturilor. Zegrean a spus că a fost sunat pentru a fi anunțat de candidatură de liderul deputaților PNL, Florin Roman.

Deputatul PSD Florin Iordache, fost ministru al justiției și autorul OUG 13, a fost ales marți în funcția de președinte al Consiliului Legislativ cu 185 de voturi ”pentru”, adică cu majoritatea parlamentarilor prezenți.

Potrivit legii de funcționare a Consiliului Legislativ, președintele acestei instituții se alege cu majoritatea tuturor senatorilor și deputaților, adică minimum 230 de voturi.

Juriștii consultați de G4Media.ro susțin că numirile au fost făcute corect, deoarece Constituția prevede majoritatea simplă pnetru astfel de decizii, nu majoritatea absolută, subliniind că legea de funcționare a Consiliului Legislativ conține o prevedere care nu este în acord cu legea fundamentală.

”Când o lege nu este în acord cu Constituția, legiuitorul trebuie să ia în calcul Constituția”, au explicat juriștii consultați de G4Media.ro.

Ce prevede Constituția:

• ARTICOLUL 76
  • (1) Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere.
    (2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră.
• Ce prevede legea Consiliului Legislativ:
  • Art. 9, alin. (2) Preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţii se numesc prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, reuniţi în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului, pe baza a câte trei propuneri ale birourilor permanente pentru fiecare funcţie, cu avizul comisiilor juridice reunite. Aceştia îşi exercită atribuţiile de la data depunerii, în mod individual, a jurământului prevăzut la alin. (3) în faţa preşedinţilor celor două Camere.

Numirile lui Florin Iordache și a lui George Dircă la Consiliul Legislativ s-au făcut prin Hotărâre a Parlamentului.

sursa foto: Inquam Photos/ George Călin