CCR a decis că Secția specială de investigare a magistraților este constituțională / Decizia a fost luată cu majoritate de voturi

Curtea Constituțională a decis miercuri, cu majoritate de voturi, că ordonanța de urgență privind operaționalizarea Secției speciale de investigare a magistraților nu încalcă legea fundamentală, respingând astfel criticile PNL și USR, a declarat un judecător la finalul ședinței.

Potrivit unor surse din cadrul CCR, decizia a fost luată cu 6 voturi în favoarea Secției și 3 voturi ”împotrivă. Judecătorii care au votat împotriva OUG de operaționalizare a Secției au fost Livia Stanciu, Ștefan Minea și Daniel Morar.

Curtea a amânat o decizie în urmă cu două săptămâni, după ce judecătorul raportor, Daniel Morar, le-a transmis colegilor săi două rânduri de concluzii diametral opuse.

Inițial, Morar a recomandat respingerea sesizării depuse de PNL și USR, lucru care echivala cu constatarea constituționalității ordonanței de operaționalizare a Secției speciale de anchetare a magistraților. ”Argumentele de respingere a sesizării au fost ample”, au explicat surse din CCR pentru G4Media.ro.

Ulterior, cu câteva zile înainte de ședința din 27 februarie, Daniel Morar le-a trimis colegilor judecători de la CCR un nou raport, ale cărui concluzii erau diametral opuse față de cele ale raportului inițial transmis înainte. El recomanda de această dată admiterea sesizării opoziției și, deci, declararea drept neconstituțională a ordonanței de urgență privind SIIJ.

Drept urmare, în debutul ședinței de miercuri, 27 februarie, judecătoarea Maia Teodoroiu și-a exprimat nedumerirea cu privire la cele două recomandări diametral opuse transmise de Daniel Morar și a cerut amânarea dezbaterii, au explicat sursele citate.

Potrivit acestora, președintele CCR, Valer Dorneanu, și-a exprimat și el mirarea față de răzgândirea judecătorului Morar și a fost de acord cu solicitarea de amânare a dosarului.

”Dacă se amână această cauză, atunci să se amâne toate cele de pe ordinea de zi”, ar fi fost replica lui Daniel Morar, fără să explice motivul pentru care și-a schimbat, în doar câteva zile, opinia cu 180 de grade.

”De acord”, ar fi spus Valer Dorneanu, iar ședința s-a încheiat în mai puțin de 15 minute. Toate dosarele au fost amânate pentru 13 martie.

Înființarea Secției speciale de anchetare a magistraților a fost făcută în 2017, prin modificarea legii privind organizarea judiciară, una dintre legile justiției. Atacată la Curtea Constituțională, noua prevedere a primit undă verde în ianuarie 2018. După ce legea a întrat în vigoare, în iulie 2018, Guvernul a adoptat, în octombrie, o Ordonanță de Urgență prin care a fost operaționalizată secția specială în cadrul Parchetului General care va ancheta cauzele cu magistrați (detalii aici). Ordonanța de urgență a fost apoi adoptată și de Parlament, iar PNL și USR au atacat legea la Curtea Constituțională în decembrie 2018.

Pe 15 februarie, procurorul SIIJ Adina Florea a chemat-o la audieri pe fosta șefă DNA, Laura Codruța Kovesi, în urma unui denunț făcut de fugarul Sebastian Ghiță în decembrie anul trecut. Fugit în Serbia, după ce a fost trimis în judecată în mai multe dosare de corupţie, Ghiţă susţinea că, în anul 2011, Kovesi i-a cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea lui Nicolae Popa cu un avion din Indonezia, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare.

Pe baza denunțului făcut de Ghiță, Adina Florea a acuzat-o pe Laura Codruța Kovesi de luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă.

La o zi după amânarea dezbaterii privind constituționalitatea SIIJ, Laura Codruța Kovesi a fost citată din nou, pentru data de 7 martie, la Secția specială, ziua în care, în cadrul conferinței președinților din Parlamentul European – liderii grupurilor politice și președintele forului – au fost deciși următorii pași de urmat în privința numirii procurorului-șef european înainte de demararea negocierilor cu Consiliul Uniunii.

La audierea din 7 martie, Kovesi a aflat că este urmărită penal într-un al doilea dosar, în care este acuzată de constituirea unui grup infracțional organizat în cadrul DNA și de complicitate la represiune nedreaptă.

Ulterior, Parlamentul European a informat oficial Consiliul că Laura Codruța Kovesi este candidatul pe care îl susține pentru șefia Parchetului European.