CCR a declarat neconstituțională legea care transfera Palatul administrativ din Focșani din proprietatea statului în administrarea Consiliului Județean Vrancea, condus de Marian Oprișan

Curtea Constituțională a admis, miercuri, sesizarea președintelui Klaus Iohannis și a declarat neconstituțională în ansamblul său legea care transfera Palatul administrativ din Focșani din proprietatea statului în administrarea Consiliului Județean Vrancea, condus de Marian Oprișan.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului – Judeţul Vrancea, în domeniul public al judeţului Vrancea şi în administrarea Consiliului Judeţean Vrancea este neconstituţională, în ansamblul său”, arată Curtea Constituțională într-un comunicat.

Proiectul a fost inițiat de către deputatul PSD, Nicușor Halici, președintele Comisiei juridice a Camerei Deputaților, parlamentar de Vrancea, județul condus de Oprișan.

Consiliul Legislativ a dat un aviz negativ, precizând că un astfel de transfer de proprietate se poate aproba prin hotărâre de guvern. Și Consiliul Economic și Social a dat aviz nefavorabil. Totuși, legea a trecut de Parlament în 12 iunie, după ce a fost adoptată tacit de Senat și a primit un vot favorabil (173 pentru, 35 contra, 85 abtineri) în Camera Deputaților, forul decizional.

Președintele Iohannis a atacat în 2 iulie legea la CCR.

Context.

Acest proiect reprezintă excepție de la regulă, pentru că palatele administrative din municipiile reședință de județ sunt proprietate publică a statului. Aceste clădiri au fost sediile partidului comunist, iar în 1990 au fost trecute în prioprietatea statului. Potrivit Hotărârii Guvernului 706 din 1994, palatele administrative „sunt bunuri proprietate publică de interes național” și sunt administrate de instituțiile prefectului.

Pe lângă instituția prefectului, în aceste imobile funcționează consiliile județene, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor, camere de conturi, birouri parlamentare, consilii locale ale municipiilor reședință de județ și, în limita spațiului disponibil, autorități publice autonome, confederații, federații sindicale și redacții ale ziarelor.

Instituțiile publice care își au sediul în palatele administrative nu plătesc chirie.

Totuși, de-a lungul timpului, au mai fost aprobate câteva astfel de excepții, prin hotărâri de Guvern:

• în anul 2000, premierul Mugur Isărescu trecea Palatul administrativ din Alexandria în administrarea Consiliului Județean Teleorman, condus de Liviu Dragnea;
• în 2001, premierul Adrian Năstase trecea Palatul administrativ din Ploiești în administrarea Consiliului Județean Prahova, condus de Mircea Cosma;
• în 2013, premierul Victor Ponta trecea Palatul administrativ din Brăila în administrarea Consiliului Județean Brăila, condus de Bunea Stancu și Palatul administrativ din Constanța în administrarea Consiliului Județean Constanța, condus de Nicușor Constantinescu.

Foto: Marian Oprișan / sursa: Agerpres – Grigore Popescu