CCR a declarat neconstituțională legea Dragnea – Tăriceanu privind declasificarea tuturor protocoalelor și care le-ar fi permis infractorilor să ceară revizuirea sentințelor definitive / Declasificarea se poate face doar prin Hotărâre de Guvern, nu prin lege

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională miercuri în integralitate, cu unanimitate de voturi, legea inițiată de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu privind declasificarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI și instituțiile judiciare în baza unei decizii a CSAT din 2005. Actul normativ le-ar fi permis infractorilor și să ceară revizuirea sentințelor definitive.

Potrivit surselor consultate de G4Media.ro, judecătorii au stabilit că declasificarea respectivelor protocoale trebuie să se facă prin Hotărâre de Guvern, și nu prin lege adoptată de Parlament. Decizia a fost luată din această cauză pe motive extrinseci, nemaiintrându-se pe fondul legii.

Sursele citate au mai explicat faptul că președintele CCR, Valer Dorneanu, a fost singurul care s-a opus deciziei și ar fi vrut să declare legea constituțională, dar a votat alături de ceilalți opt judecători când a văzut că nimeni nu-i mai susține opinia. ”Ar fi fost jenant să fie singurul judecător care votează altfel decât toți ceilalți”, au mai spus sursele G4Media.ro.

Comunicatul CCR:

Actul normativ a fost adoptat pe 14 noiembrie de Parlament, fiind atacat la Curtea Constituțională de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), PNL, USR și președintele Klaus Iohannis.

Pe lângă declasificarea protocoalelor, inițiativa prevede și faptul că infractorii condamnați definitiv pe bază de probe obținute prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor vor putea cere revizuirea deciziilor.

Un amendament adoptat de deputaţii juriști pe 30 octombrie prevede că de la data intrării în vigoare a prezentei legi se desecretizează toate protocoalele şi/sau acordurile de colaborare şi cooperare încheiate între instituţiile statului român, Serviciul Român de Informaţii, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Documentele la care face referire proiectul sunt centralizate de Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI şi pot fi consultate de persoanele interesate la sediul acesteia. Acest drept se exercită la cerere şi constă în studierea nemijlocită a documentelor şi eliberarea de copii de pe acestea.

„Lucrătorii din SRI, precum şi cei din toate instituţiile emitente care pun la dispoziţia Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI documente şi declaraţii care au ca temei Hotărârea nr.17/2005 a CSAT nu răspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru acţiunile întreprinse în acest sens”, prevede un alt amendament adoptat pe 30 octombrie.

Iniţiativa legislativă mai stipulează că persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele prevăzute la art. 1 au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.

„Cauzele în care au fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la art. 1 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei instanţe care a soluţionat fondul cauzei”, este o altă prevedere.

Experții consultați de G4Media.ro au explicat că, dacă acest proiect ar deveni lege, toți cei condamnați pe baza interceptărilor sau filajelor, indiferent că e vorba de dosare de omor, violență, crimă organizată sau corupție, ar putea cerea revizuirea în instanțe. Revizuirea este o cale excepțională de atac, prin care procese cu sentințe definitive pot fi rejudecate (detalii aici).