CCR a declarat neconstituțională pentru a doua oară modalitatea discriminatorie de despăgubire a foștilor proprietari deposedați abuziv de comuniști / Regula respinsă de CCR a fost introdusă de reprezentantul comunității evreiești în Parlament, Silviu Vexler

În ședința din 18 martie 2021, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale prevederile art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr.165/2013.

Dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale au următoarea redactare:

Art. 21 alin.(6): ,,Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în Romania, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. Prin excepție, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzacționat după preluarea abuzivă de stat a imobilului, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională. Evaluarea se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.”

Pentru a pronunța această soluție, Curtea a constatat încălcarea art.147 alin.(4) din Constituție, referitor la efectul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, întrucât textul de lege criticat, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.219/2020, reia soluția legislativă a cărei neconstituţionalitate a fost anterior constatată prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2020.

Context

În august 2020, deputatul Silviu Vexler, a depus în Parlament o inițiativă de modificare a legii 165 din 16 mai 2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Principala prevedere a inițiativei stipula ca titularii dreptului de proprietate ar urma să fie despăgubiți potrivit grilelor notariale actualizate, în vreme ce persoanele care au cumpărat drepturile litigioase de la proprietari ar urma să fie despăgubiți în conformitate cu grilele notariale din 2013.

Inițiativa a fost adoptată tacit de Senat pe 2 septembrie, iar pe 6 octombrie a fost votată aproape în unanimitate în Camera Deputaților, forul decizional, fiind trimisă la promulgare. Pe 29 octombrie, președintele Iohannis a promulgat legea.

Adoptarea și promulgarea acestei inițiative a avut loc în contextul declarării neconstituționale, pe 7 octombrie, a uneia identice, promovate tot de Silviu Vexler.

CCR a admis atunci sesizarea Guvernului Orban depusă împotriva legii de aprobare a unei Ordonanțe de urgență care a amânat aplicarea grilelor notariale actualizate atunci când se calculează despăgubirile în cazul terenurilor și imobilelor confiscate de comuniști.

În urma deciziei CCR, ordonanța de urgență rămâne în vigoare, astfel că foștii proprietari vor fi despăgubiți cel puțin până în 11 martie 2023 pe baza grilei notariale din 2013 cu prețuri neactualizate.

• G4Media.ro a scris în iunie 2020 că, prin aplicarea grilei notariale actualizate, valoarea despăgubirilor care ar urma să fie plătite de ANRP crește semnificativ. Astfel, în Capitală, în doar două dosare de despăgubire în care este vizată o suprafață de teren de 135 ha în intravilanul Municipiului București, sumele pe care trebuie să le plătească statul român foștilor proprietari cresc de la 300 de milioane de euro la peste un miliard de euro.

Amendamentul care a introdus discriminarea între deținătorii titlurilor de proprietate și cei care au cumpărat drepturile litigioase, și care a fost respins de CCR, a fost propus de deputatul Silviu Vexler, reprezentantul comunităților evreiești din România în Parlament.

Ce prevedea amendamentul Vexler:

• Art. 2. – (1) Pe perioada suspendării prevăzute la art. 1, evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se face astfel :
  • a) prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia.
  • b) prin utilizarea grilei notariale valabile la data emiterii deciziei de către Comisia Națională, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzacționat după preluarea abuzivă de stat a imobilului.

Experți în drept au declarat pentru G4Media.ro în luna iunie 2020, atunci când a fost aprobată legea în Parlament, că diferențierea introdusă de Legislativ este neconstituțională deoarece vor fi cazuri în care, pentru același imobil vor exista două evaluări pe grile diferite.

În cazul în care doi frați, de pildă, au de luat despăgubiri de la ANRP pentru același imobil pe care l-au moștenit, iar unul și-a vândut drepturile litigioase, imobilul va trebui evaluat de două ori, odată pe grila din 2013 pentru situația vânzării drepturilor litigioase, și a doua oară pe grila actualizată.

Aceast mod de calcul diferențiat al despăbugirilor pentru același imobil ar reprezenta o discriminare greu de justificat în condițiile în care legea vorbește despre un ”sistem de despăgubire unitar”.

Potrivit experților consultați de G4Media.ro, miza este ca terenurile care au fost, la data confiscării, terenuri agricole, iar azi au devenit terenuri intravilane prin extindera orașelor, să intre la despăgubiri la valoarea lor actuală, nu la valoarea de la momentul confiscării.

Tot în iunie, președintele ANRP, George Băeșu a declarat pentru G4Media.ro că noile reguli votate în Parlament riscă să blocheze procesul de restituiri.

”Cred că practic nu era nevoia de astfel de diferențiere. Dobânditorii de drepturi erau deja limitiați prin legea 165 și eu unul nu înțeleg raționamentul pe care lor le aplicăm o grilă, iar foștilor proprietari o altă grilă. Aceasta este o măsură tranzitorie, până în 2021. Asta înseamnă că după aceea dobânditorilor de drepturi le stabilim valoarea pe grila actualizată sau tot pe grila din 2013? Textul este deficitar pentru că undeva vorbește despre reportare la categoria de folosință la data preluării, undeva nu mai vorbește în aceeași termeni. Deci redactarea deficitară va avea cu siguranță, ca efect, întârzierea la soluționarea dosarelor. În lipsa unor prevederi clare și exprese, personalul ANRP care va trebui să propună soluțiile de despăgubire, a se înțelege sume, va avea mari dificultăți în a interpreta prevederile votate în Parlament. Mai grav, de aici încolo, momentul și modalitatea în care ANRP va soluționa un dosar vor putea fi contestate pentru că valorile din grile vor varia chiar în cursul aceluiaș an, beneficiarii vor fi suspicioși cu privire la momentul soluționării dosarelor lor. De ce nu l-am făcut mai devreme, de ce nu l-am făcut mai târziu, grilele sunt diferite”, a explicat Băeșu pentru G4Media.ro.

sursa foto: Inquam Photos/ George Călin