CCR a respins inițiativa cetățenească ”Oameni noi în politică”, de modificare a legilor electorale în sensul revenirii la alegerea primarilor în două tururi, pentru că nu îndeplinește condițiile prevăzute de Constituție

Curtea Constituțională (CCR) a respins marți, cu unanimitate de voturi, inițiativa legislativă cetățenească privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi, pe motiv că proiectul nu îndeplinește condițiile minimale pentru a intra în dezbatere parlamentară: numărul minim de semnături de susținere și dispersia teritorială a susținătorilor.

”În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a constatat că iniţiativa legislativă a cetăţenilor intitulată “Lege privind modificarea unor acte normative în materie electorală” nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art.74 alin.(1) din Constituţie, respectiv numărul de susținători (de cel puțin 100.000) și dispersia teritorială (să provină din cel puțin un sfert de din județele țării, iar în fiecare din aceste județe, respectiv în municipiul București, să fie înregistrate cel puțin 5.000 de semnături)”, se arată într-un comunicat transmis de CCR.

Pe 22 februarie, grupul de organizatori a anunţat depunerea la Senat a iniţiativei cetăţenești „Oameni noi în politică” privind reforma legislaţiei electorale. Inițiativa a fost lansată de PLUS, USR, PACT pentru România şi Partidul Oamenilor Liberi, plus 26 de organizații civice, ai căror membri s-au ocupat și de strângerea de semnături.

Potrivit lui Mihai Poliţeanu, preşedintele Comitetului de iniţiativă pentru promovarea propunerii legislative a cetăţenilor privind reforma legislaţiei electorale, pentru acest demers au fost strânse 140.000 de semnături, dintre care au fost validate 120.000. El a precizat că 20.000 de semnături au fost invalidate de primari, în cazul acestora urmând să se formuleze sesizări penale pentru abuz în serviciu.

„Ideea promovării unei iniţiative legislative cetăţeneşti pentru reforma legislaţiei electorale aparţine grupurilor civice. (…) Această iniţiativă a fost sprijinită de patru partide politice – USR, PLUS, PACT pentru România şi Partidul Oamenilor Liberi. Am construit, deci, în vara anului trecut, o largă coaliţie a forţelor civice şi politice democratice care au asumat acest proiect. (…) Proiectul propune şapte modificări importante: alegerea primarilor în două tururi de scrutin, (…) votul preferenţial pe listă de partid, (…) astfel încât cetăţeanul să poată vota omul de pe lista de partid şi să nu mai fie obligat să voteze lista în ordinea în care o decide Dragnea sau alt baron local, securitatea votului, (…) vot liber pentru cetăţenii care trăiesc în diaspora, dar au în continuare domiciliul în România (…), eliminarea pragului electoral la alegerile locale şi europarlamentare şi reducerea numărului de semnături necesare pentru înscrierea în alegeri”, a declarat Poliţeanu, vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Parlament.

Fostul ministru al Sănătăţii Vlad Voiculescu, membru PLUS, a subliniat că 140.000 de români au semnat „pentru ca lucrurile să se schimbe”.

„Fie că este vorba de posibilitatea românilor din străinătate de a vota şi a fi reprezentanţi aşa cum trebuie, fie că este vorba de posibilitatea românilor care hotărăsc să se implice în politică să poată face acest lucru, fără diverse oprelişti. Pragul de semnături este doar unul dintre ele. Ceea ce vedem în România, de mulţi ani încoace, este că oamenii de bun simţ, în majoritatea lor covârşitoare, nu se implică în politică. Oamenii îşi văd de carte, de propria meserie, de propria carieră, în timp ce oameni ce nu şi-au văzut niciodată de carte sau de propria carieră intră în politică şi, iată, astăzi, ne fac legile. (…) Oricine are o voce care se va auzi va deveni o ţintă a actualei majorităţi parlamentare, actualei coaliţii PSD-ALDE. În aceste condiţii, reguli clare, fair în legislaţia electorală sunt esenţiale. (…) Sper ca voinţa a 140.000 de oameni să fie luată în considerare de toată lumea, în special de parlamentarii din această clădire – simbol al distanţei dintre popor şi cei care ar trebui să le reprezinte interesele”, a susţinut Voiculescu.

Senatorul USR Florina Presadă a menţionat că „este timpul ca mulţi cetăţeni să se regăsească în politica din România”.

„Credem că cetăţenii se pot implica în politică, pot fi reprezentaţi corect, astfel încât să nu mai fim o sumă de indivizi, ci să fim împreună comunitate sau comunităţi sociale şi politice şi care îşi pot aduce contribuţia la democraţia românească. (…) Susţinem reforma electorală, pentru că nu credem că politica trebuie să aparţină unei clase politice învechite care s-a îndepărtat de ceea ce înseamnă democraţie şi reprezentarea intereselor cetăţenilor. Este timpul ca oameni noi să facă pasul în faţă, este timpul ca cât mai mulţi cetăţeni să se regăsească în politica din România. Ştim că Parlamentul şi partidele politice se bucură de cea mai mică cotă de încredere în acest moment în România. Nu este o situaţie nouă şi avem datoria să schimbăm acest lucru. Putem face asta aducând oameni noi în politică, susţinându-i şi permiţându-le comunităţilor să se implice politic”, a adăugat Presadă.

Mai multe ONG-uri și asociații civice, alături de partidul lui Dacian Cioloș și de USR, au lansat pe 11 septembrie 2018 campania de strângere de semnături pentru inițiativa cetățenească de modificare a legislației electorale, care vizează revenirea la alegerea primarilor în două tururi, dublarea numărului senatorilor și deputaților din diaspora, vot pe liste deschise pentru alegerile parlamentare și măsuri pentru combaterea fraudelor electorale.

În total sunt 26 de organizații civice inițiatoare ale demersului și patru partide politice: USR, Mișcarea România Împreună, Partidul Oamenilor Liberi și PACT pentru România.

Modificările propuse la legislația electorală:

Reintroducerea alegerilor în două tururi pentru primari.

Scăderea numărului de semnături necesare pentru înscrierea în alegeri:

• Regula generală este că vor fi necesare 0,1% din numărul de voturi valabil exprimate pentru funcția respectivă la alegerile precedente;
• Pentru alegerile locale (primari, consilieri), numărul minim de semnături necesare într-o circumscripție este de 20, iar numărul maxim este de 500;
• Pentru alegerile parlamentare, numărul maxim de semnături necesare într-o circumscripție este de 500.

Eliminarea pragului electoral pentru alegerile locale 

• pentru alegerile locale (consilieri locali și județeni), pragul electoral de 5% este înlocuit cu un coeficient local calculat prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate la numărul de mandate puse în joc;
• pentru alegerile parlamentare și pentru Parlamentul European, pragul electoral rămâne neschimbat.

Votul pe listă deschisă:

• Se introduce votul pe listă deschisă pentru toate alegerile cu listă (locale, parlamentare, PE);
• Alegătorul va avea posibilitatea să indice atât partidul, cât și candidatul preferat. Nu este obligatoriu să indice și candidatul;
• Distribuirea mandatelor între partide rămâne neschimbată, proporțional cu numărul de voturi și ținând cont de pragul sau coeficientul electoral;
• Atribuirea mandatelor în interiorul listei de partid ține cont și de preferințele exprimate de alegători. Exemplu: Partidul A primește 4 mandate, care, potrivit legislației actuale vor fi repartizate candidaților propuși pe listă la pozițiile 1-4. Totuși, în cazul în care candidatul de pe poziția 20 primește mai multe voturi „personale” decât coeficientul electoral (numărul de voturi necesar pentru obținerea unui mandate), el va primi mandatul în locul candidatului de pe poziția 4.

Calcularea numărului de mandate de parlamentar:

• Numărul de mandate de deputați și senatori nu mai este fix (la momentul actual el este stabilit printr-o anexă la lege), ci se actualizează înainte de fiecare alegeri, în funcție de variația numărului de locuitori și norma de reprezentare;
• Se introduce înscrierea automată a cetățenilor cu domiciliul în străinătate în Registrul Electoral, în baza datelor de la direcția pașapoarte;
• Este eliminat pragul de minim 2 senatori, respectiv 4 deputați;
• Astfel, în unele județe poate să scadă sau să crească numărul de reprezentanți, în funcție de evoluția populației. Numărul de parlamentari din Diaspora crește semnificativ. Numărul total de parlamentari scade, evitând o încălcare a referendumului din 2009.

Facilități pentru votul în străinătate:

• Cetățenii cu domiciliul sau reședința în străinătate vor putea vota pentru Circumscripția 43 (Diaspora), iar numărul de parlamentari pentru aceasta circumscriptie crește proporțional cu numărul de persoane cu domiciliul în Circumscripția 43 (la momentul actual este blocat la 4 deputați și 2 senatori);
• Cetățenii care doar locuiesc în străinătate, dar au domiciliul în țară, vor vota în secțiile din străinătate, pe un buletin de vot special. Voturile lor se vor număra în străinătate și vor fi transmise în țară către circumscripțiile în care au domiciliul, urmând să fie luate în calcul la distribuirea mandatelor în acele circumscripții. Altfel spus, cetățeanul cu domiciliul în Galați, dar care locuiește la Paris, va stabili deputații și senatorii din Galați.

Evitarea fraudelor:

• Este prevăzut expres mecanismul informatic de monitorizare a prezenței la vot și prevenire a votului ilegal – aspect preluat din HG-urile adoptate în 2016 pentru a evita modificarea lor prin HG în viitor;
• Operatorul de calculator înregistrează numărarea voturilor – aspect preluat din HG-urile adoptate în 2016 pentru a evita modificarea lor prin HG în viitor.