G4Media.ro

CCR a respins sesizarea USR cu privire la numirile pe care PSD…

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

CCR a respins sesizarea USR cu privire la numirile pe care PSD și PNL le-a făcut la conducerea ANCOM

Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, sesizarea USR privind hotărârile Parlamentului privind numirea vicepreşedinţilor Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), relatează news.ro. Pe 19 octombrie, USR a depus o sesizare la Curtea Constituţională cu privire la hotărârea Parlamentului prin care PSD şi PNL au instalat în conducerea ANCOM, instituţie cheie pentru piaţa de comunicaţii, doi oameni de partid, fără nicio pregătire profesională în domeniu.

„În esenţă, în ceea ce priveşte critica referitoare la adoptarea hotărârii de numire a vicepreşedinţilor ANCOM în cursul mandatului vicepreşedinţilor în exerciţiu, fără precizarea datei de la care noii vicepreşedinţi intră în funcţie, Curtea a constatat că data de la care începe mandatul noilor vicepreşedinţi ai ANCOM, numiţi prin Hotărârea Parlamentului României nr. 33 din 10 octombrie 2023, se deduce din interpretarea acestei hotărâri în corelare cu Hotărârea Parlamentului României nr. 79 din 11 octombrie 2017, ţinând cont de succesiunea firească a mandatelor în timp, astfel încât critica, ce vizează o problemă de interpretare, este neîntemeiată. Prin urmare, în procedura de adoptare a Hotărârii Parlamentului României nr. 33/2023 nu au fost încălcate dispoziţiile art. 11 alin. (14) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.22/2009, astfel că nu se poate reţine nici încălcarea prevederilor art.1 alin.  (3) şi ale art. 147 din Constituţie”, arată comunicatul de presă al CCR.

Sursa citată mai spune că, referitor la precizările privind sesizarea de neconstituţionalitate, formulate de autor, în sensul că rectificarea Hotărârii Parlamentului nr.33/2023, prin menţionarea datei de la care noii vicepreşedinţi intră în funcţie, nu acoperă neconstituţionalitatea acestei hotărâri, Curtea a reţinut că nu se impune o analiză distinctă, având în vedere că hotărârea criticată a fost adoptată cu respectarea cerinţelor constituţionale invocate”.

De asemenea, Curtea a constatat că „persoanele numite în funcţia de vicepreşedinte la ANCOM îndeplinesc condiţia obiectivă de desfăşurare a unei activităţi «în domeniul comunicaţiilor sau în domeniul juridic» circumscrisă intervalului de timp de 5 ani, astfel că, ţinând seama de marja de apreciere a autorităţii de numire – Parlamentul –, hotărârea criticată corespunde cerinţelor art. 11 alin.  (3) lit. a) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.22/2009 şi, ca atare, nu încalcă prevederile art.l alin.(3) din Constituţie. Totodată, Curtea a observat că cerinţele referitoare la experienţa profesională reglementate de prevederile art. 7 paragraful 1 fraza întâi din Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicaţiilor electronice se regăsesc în cuprinsul dispoziţiilor art. 11 alin. (3) lit. a) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009, astfel încât nu se impune o analiză distinctă a criticii prin raportare la prevederile art. 148 alin. ( 2) din Constituţie”.

În luna octombrie, Camera Deputaţilor şi Senatul l-au numit pe Pavel Popescu, în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Pavel Popescu şi-a dat ulterior demisia din Parlament. În locul lui, plenul Camerei Deputaţilor a validat-o, cu unanimitate de voturi, pe Mara Mareş, ca deputată PNL.

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

3 comentarii

  1. Isi merita pensiile, ce mai

  2. pensii speciale, tot ce e in slujba mafiei trece, tot ce e in slujba cetateanului pica la CCR

  3. CCR nu are nicio treabă cu constituționalitatea cât timp luxul de a fi in CCR este condiționat politic.