CCR a respins toate excepțiile de neconstituționalitate ridicate împotriva OUG 14, care a abrogat OUG 13 / Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi

Curtea Constituțională a respins marți, cu unanimitate de voturi, toate cele 17 excepții de neconstituționalitate ridicate împotriva OUG 14/2017, actul normativ prin care a fost abrogată OUG 13, au declarat surse din cadrul CCR pentru G4Media.ro.

OUG 14, prin care a fost abrogată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13 de modificare a codurilor penale, a fost adoptată de Guvern pe 5 februarie 2017. Actul normativ a fost adoptat la șase zile de la OUG 13 și în urma unor ample proteste antiguvernamentale, care au scos în stradă sute de mii de oameni în întreaga țară.

În ordonanţa de urgenţă numărul 14 se precizează că OUG nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial din 1 februarie, se abrogă.

Potrivit actului normativ, în cursul urmăririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de către procuror, prin ordonanţă, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi care să justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputând să depăşească 60 de zile.

Ordonanţa de urgenţă a fost adoptată „având în vedere faptul că, de la publicarea în Monitorul Oficial (…) din 1 februarie 2017 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/ 2017 (…) şi până în prezent au existat foarte multe reacţii, nu numai în ceea ce priveşte fondul actului normativ, dar şi în ceea ce priveşte modalitatea de adoptare a acestuia”.

De asemenea, OUG de abrogare a fost adoptată având în vedere faptul că aceste reacţii vin atât din partea instituţiilor sistemului judiciar – Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Public, cât şi din partea altor autorităţi ale statului – Preşedintele României, Avocatul Poporului.

În OUG se mai spune că actul normativ menţionat „a suscitat un real interes în rândul cetăţenilor României, aceştia înţelegând să se implice activ nu numai prin participarea la dezbaterea publică efectuată în perioada prealabilă adoptării lui, dar şi prin susţinerea ideilor în cadrul unor manifestări publice care au fost prezente pe întreg teritoriul ţării şi în unele oraşe din străinătate”.

De asemenea, potrivit actului normativ, s-a observat că „puternica reacţie a cetăţenilor români a vizat în special insuficienta dezbatere a soluţiilor de interes pentru întreaga comunitate, solicitând, pe cale de consecinţă, o dezbatere mai amplă a soluţiilor în cadrul Parlamentului”.

OUG a fost aprobată şi constatându-se că, „în acest moment, pe fondul tensiunilor create ca urmare a adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/ 2017 există un pericol real de dezbinare a societăţii, în contextul general de neînţelegere, cu consecinţe asupra climatului general de stabilitate a societăţii şi recunoscând şi respectând în egală măsură exercitarea democraţiei în toate formele sale”.

În actul normativ se mai spune că s-a observat că „tensiunile existente pot fi înlăturate prin abrogarea expresă şi imediată a acelor texte care au suscitat reacţiile masive menţionate, ceea ce presupune, din punct de vedere tehnic, o intervenţie expresă asupra textelor din Codul de procedură penală care intraseră deja în vigoare, astfel încât acestea să revină la forma avută înainte de adoptarea ordonanţei menţionate, urmând ca ele să se aplice, din nou, ţinându-se seama de deciziile Curţii Constituţionale nr. 586/2016 şi nr. 614/2016”.

În OUG se mai afirmă că s-a apreciat că „doar o abrogare expresă şi de urgenţă a textelor, în special cele privind Codul penal, intens criticate, este de natură a readuce starea de echilibru în societatea românească şi de a permite reinstalarea unui dialog constant şi constructiv”.

OUG 13/2017 a fost adoptată de Guvernul Grindeanu în ședința din seara zilei de 31 ianuarie, la propunerea ministrului justiției de la acea vreme, Florin Iordache.

În textul ordonanţei de urgenţă se prevedea, referitor la abuzul în serviciu, că răspunderea penală intervine doar în cazul unei pagube materiale de peste 200.000 de lei:

• „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Ordonanţa de urgenţă mai statua că aceste dispoziţiile privind abuzul în serviciu nu se aplică „în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”.

Referitor la infracţiunea de favorizare a făptuitorului, actul normativ stabilea că aceasta nu se pedepseşte dacă este săvârşită „de un membru al familiei sau afin până la gradul II”, dar nici „în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”.

Prin ordonanţa de urgenţă era abrogat articolul 298 din Codul penal, care sancţiona infracţiunea de neglijenţă în serviciu.

A fost modificat, totodată, primul alineat al articolului 301 din Codul penal referitor la conflictul de interese, fiind exclusă răspunderea penală dacă beneficiarii infracţiunii sunt „persoanele cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură”.

În noua formă, alineatul prevedea că „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, foloase patrimoniale pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

În text se preciza că modificările aduse Codului penal intră în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial.