CCR dezbate pe 15 septembrie sesizarea președintelui Iohannis împotriva legii potrivit căreia Parlamentul este cel care va stabili data alegerilor generale, și nu guvernul

Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 15 septembrie sesizările preşedintelui Klaus Iohannis şi Guvernului împotriva legii adoptate la finalul lunii trecute, potrivit căreia Parlamentul urmează să stabilească data alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților și nu guvernul, așa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani.

Actul normativ, inițiat de PSD, ALDE și UDMR, a fost adoptat în aceeași zi, pe 27 iulie, atât de Senat, cât și de Camera Deputaților.

Șeful statului a atacat luni actul normativ la CCR, subliniind că, prin această lege, se modifică cu doar câteva luni înaintea alegerilor competența stabilirii datei acestora, contrar normelor constituționale, instituindu-se o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreționar data scrutinului.

”Mai mult, în actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabilește data alegerilor parlamentare devine cu atât mai problematică în situația în care ar interveni una dintre cauzele care determină prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgență prevăzută de art. 93 din Constituție. Aceasta întrucât este posibil ca legea organică prin care s-a stabilit data alegerilor parlamentare să fie necesar să fie modificată din considerente ce țin de evoluția situației sanitare. Cu alte cuvinte, orice situație care ar putea antrena o prelungire de drept a mandatului actualului Parlament atrage necesitatea fixării unei alte date a alegerilor și, implicit, a modificării legii organice de stabilire a datei alegerilor. Pe de altă parte, chiar și în ipoteza în care nu se instituie o măsură excepțională, este posibil ca alte rațiuni (de ordin tehnic, administrativ sau de altă natură) să impună schimbarea datei alegerilor, caz în care derularea procedurii ar putea reprezenta un element suplimentar de impredictibilitate, cu consecințe asupra securității raporturilor juridice”, a transmis președintele.

O altă critică adusă actului normativ este că, dacă senatorii și deputații vor fi obligați să acorde votul în sensul adoptării legii de stabilire a datei alegerilor, atunci voința parlamentarului nu mai este liberă, mandatul devine unul imperativ, ceea ce plasează legea criticată pe tărâmul nulității absolute ce nu va putea fi înlăturată în niciun mod, în conformitate cu art. 69 din Constituție.

”Dacă Parlamentul nu adoptă legea de stabilire a datei alegerilor în termenul prevăzut prin legea criticată, acesta nu poate fi constrâns efectiv să-și îndeplinească această obligație legală, întrucât în calitate de unică autoritate legiuitoare, deține prerogativa exclusivă de apreciere asupra oportunității legiferării”, a mai scris șeful statului în sesizare.

De asemenea, Klaus Iohannis atrage atenția asupra faptului că, prin respectiva lege, au fost create inclusiv premisele prelungirii mandatului Parlamentului României printr-o lege adoptată chiar de Parlamentul în funcție.

”Din această perspectivă, spre deosebire de situația mandatelor autorităților locale, așa cum a reținut Curtea, în privința mandatului senatorilor și deputaților, Parlamentul nu poate să adopte o lege de derogare prin care se poate ajunge, indirect, la prelungirea duratei normale a mandatului său. În concluzie, efectul prevederilor legea criticată este reprezentat chiar de posibilitatea prelungirii mandatului Parlamentului de către acesta, în alte situații decât cele stabilite în mod expres în Legea fundamentală. O astfel de prevedere este contrară nu numai dispozițiilor constituționale amintite referitoare la durata mandatului Parlamentului, dar afectează chiar rolul acestuia, încalcă principiul periodicității alegerilor, precum și jurisprudența Curții Constituționale”, mai avertizează Iohannis.

• Citește integral sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Iohannis

Potrivit acestei legi, prin derogare de la legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, data alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor ce vor fi organizate ca urmare a expirării mandatului Parlamentului, aflat în curs de exercitare la data intrării în vigoare a aceste legi, se stabileşte prin lege organică cu cel puţin 60 de zile înainte.

„În termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a legii, Guvernul stabileşte, prin hotărâre, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente, calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale, cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării alegerilor”, arată actul normativ.

Potrivit acestuia, prin derogare de la prevederile Legii 208/2015, la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor organizate în condiţiile articolului 1, numărul minim al susţinătorilor, necesar pentru depunerea candidaturilor, se va reduce la jumătate.

În mod similar, tot la inițiativa PSD, ALDE și UDMR, Legislativul a adoptat anterior un alt act normativ, potrivit căruia tot Parlamentul stabilește și data alegerilor locale. Curtea Constituțională a dat undă verde legii respective.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea