CCR dezbate posibilul conflict dintre palatele Cotroceni și Victoria referitor la remaniere / Președinție: Un ministru rămâne în funcție până la revocarea de către șeful statului / Guvern: Preşedintele nu poate să interzică unei persoane să ocupe sine die un post de ministru

Curtea Constituțională (CCR) a dezbătut miercuri, în ședință publică, sesizarea premierului Viorica Dăncilă care l-a reclamat pe președintele Klaus Iohannis după ce acesta a amânat numirea miniştrilor de la Transporturi şi de la Dezvoltare Regională. Decizia urmează să fie luată ulterior în cursul zilei, într-o ședință cu ușile închise.

Șeful statului a fost reprezentat de consilierul prezidențial Mihaela Ciochină, care le-a explicat judecătorilor constituționali că un ministru îşi exercită deplin funcţia până la publicarea decretului de încetare a mandatului în Monitorul Oficial.

„Un ministru exercită deplin funcţia până la momentul la care decretul de încetare a funcţiei este publicat în Monitorul Oficial al României. De altfel, nici Constituţia şi nici legea nu prevăd o limitare în exercitarea funcţiei, ministrul demisionar având plenitudine de competenţă în exercitarea funcţiei până la momentul emiterii decretului prin care este eliberat din funcţie. (…) În plus, în practica instituţională, în 2014, a existat o situaţie în care un ministru demisionar a fost menţinut în funcţie vreme de două luni şi jumătate, dincolo cu mult de termenul de 15 zile considerat de (…) autorul prezentei sesizări ca fiind un termen irevocabil”, a spus consilierul prezidenţial.

În opinia sa, conflictul nu îndeplineşte condiţia blocajului instituţional, deoarece nu este vorba de depăşirea unui termen rezonabil, aspect care ar crea teama că manifestarea de voinţă a miniştrilor demisionari ar fi ignorată prin neemiterea decretelor de vacantare a funcţiilor.

„Mai mult, în lipsa unei propuneri din partea prim-ministrului de natură să asigure interimatul până la soluţionarea propunerilor de numire, continuarea exercitării funcţiei de ministru de către demisionari reprezintă tocmai soluţia pentru evitarea blocajului instituţional, o soluţie care este prevăzută chiar de Constituţie”, a adăugat Mihaela Ciochină.

Ea a susţinut că preşedintele României nu a exprimat niciodată refuzul de a emite decretele de încetare a funcţiei pentru cei doi miniştri demisionari, ci doar a spus că analizează situaţia creată. În plus, blocajul instituţional putea fi evitat doar prin menţinerea în funcţie a celor doi demnitari, în lipsa unor propuneri de interimari.

„Preşedintele nu a exprimat un refuz de a lua act de demisia celor doi miniştri (…). Prim-ministrul nu şi-a exercitat competenţa prin respectarea obligaţiei de a se consulta cu preşedintele României înainte de formularea propunerii de revocare, dar şi de numire a unor miniştri, simplul fapt al interogării telefonice a preşedintelui României cu privire la momentul în care estimează că va da un răspuns neputând fi asimilat cu o consultare (…). În opinia noastră, Curtea (…) urmează să reţină obligaţia prim-ministrului de a iniţia consultări cu preşedintele României şi de a formula o nouă propunere (…). Iar în ceea ce priveşte următoarea nominalizare, să reţină imposibilitatea prim-ministrului ca, în cazul unei remanieri mai ample, să propună aceeaşi persoană pentru un alt portofoliu, atunci când refuzul a fost justificat de neîndeplinirea condiţiilor legale”, a mai spus consilierul prezidenţial.

La rândul său, Guvernul a fost reprezentat de secretarul general, Toni Greblă, fost judecător constituțional, care a susținut că preşedintele nu poate să interzică unei persoane să ocupe pe termen nedefinit un post de ministru.

„Ar însemna ca o persoană care a fost propusă ministru pentru un anume minister concret, care are atribuţii concrete, responsabilităţi concrete, o dată refuzat de preşedinte pentru că l-a considerat nepotrivit, să nu mai poată niciodată ocupa nicio funcţie de ministru în alt minister pentru care, probabil, tot subiectiv, ar putea să fie persoana respectivă apreciată ca fiind foarte bună, foarte potrivită. Prin urmare, preşedintele nu poate să interzică unei persoane să ocupe sine die un post de ministru pentru simplul fapt că a fost refuzat o dată a ocupa o anume funcţie de ministru”, a spus Toni Greblă.

El a cerut CCR să aprecieze dacă preşedintele şi-a îndeplinit obligaţia de a motiva refuzul a două propuneri de miniştri.

„Suntem în situaţia în care, fără a fi modificată structura sau compoziţia politică a Guvernului, preşedintele României, la propunerea prim-ministrului, revocă, respectiv ia act de demisia unor miniştri şi numeşte noi miniştri propuşi de către prim-ministru. Preşedintele României a refuzat pentru cele două posturi (…) o primă propunere făcută de premier, cu motivarea că aceste persoane sunt nepotrivite. Sigur că urmează să apreciaţi dumneavoastră dacă obligaţia rezultată din Constituţie şi din deciziile pe care Curtea le-a dat – şi anume ca refuzul să fie motivat – este îndeplinită prin această sintagmă: sunt nepotrivite şi vor fi refuzate”, a precizat Greblă.

În opinia sa, obligaţia de a motiva respingerea unor propuneri de miniştri „este una mai consistentă”, iar decizia preşedintelui nu a fost consecinţa neîndeplinirii unor condiţii legale, ci „a unei aprecieri subiective”.

Pe 7 decembrie, premierul Viorica Dăncilă a anunțat că a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu refuzul președintelui Klaus Iohannis de a accepta remanierea Guvernului, susținând că nu şi-a dorit acest demers, dar „interesul României, interesul românilor este mai presus de ambiţii, de joc politic sau de o campanie electorală”.

„Mă refer la Dezvoltare Regională şi Administraţie Publică şi la Ministerul Transporturilor. Cred că nu jocul politic trebuie să fie cel care trebuie să dicteze în această perioadă, cred că este important interesul României. Ne dorim să exercităm cu succes Preşedinţia rotativă în toate domeniile de activitate, iar acest lucru se poate face doar conferind întreaga autoritate şi legitimitate tuturor miniştrilor din Cabinet. Nu ne putem permite să schimbăm miniştri după ce au fost preluate dosarele, după ce au fost stabilite priorităţile pe fiecare domeniu în parte. De aceea, astăzi am sesizat Curtea Constituţională a României pentru a soluţiona acest blocaj creat de domnul preşedinte”, a afirmat Dăncilă în debutul ședinței de Guvern din 7 decembrie, în care a anunțat sesizare Curții.

În aceeași zi, șeful statului i-a răspuns, printr-o declarație susținută la Palatul Cotroceni, spunându-i că degeaba a sesizat CCR pentru că, în acest moment, România nu are prim-ministru. De asemenea, președintele a subliniat că nu va face nimic în privința remanierii până după decizia Curții Constituționale.

„Dacă s-a ajuns în această fază, să se cheme Curtea Constituţională să stabilească ce avem de făcut, bineînţeles că voi aştepta decizia CCR, după care voi acţiona constituţional. (…) Sunt multe hârtii (primite de la Guvern – n.r.), cu anexe, iar toate aceste lucruri vor fi explicate în detaliu în documentele pe care le vom trimite la CCR şi veţi vedea atunci că punctul nostru de vedere este unul consolidat, unul corect, iar cel al Guvernului, vom vedea cum va fi apreciat. (…) Deocamdată, nu mai fac nimic în această speţă, până când CCR va lua o decizie”, a arătat el, în cadrul unei declaraţii de presă susţinute la Palatul Cotroceni, întrebat dacă va accepta propunerile pentru numirea noilor miniştri la Transporturi şi Dezvoltare Regională înaintea unei decizii a CCR.

Iohannis a spus că „doamna prim-ministru nu are deloc răbdare”, deoarece după prima solicitare de remaniere nu a aşteptat argumentele preşedintelui, ci a trimis o a doua solicitare de revocare. El a adăugat că intenţiona să aibă o discuţie pe subiectul remanierii cu Viorica Dăncilă, inclusiv marţi, la şedinţa CSAT.

„Exact asta a fost intenţia mea, dar doamna premier şi aici s-a grăbit foarte mult. Avem marţi şedinţă CSAT şi în marja acelei şedinţe ar fi fost un moment foarte potrivit pentru o astfel de discuţie, fără a atrage atenţia publicului că discutăm o chestiune de remaniere, deci ar fi fost foarte elegant şi pentru domnia sa şi ar fi aflat inclusiv argumentele mele. Acum situaţia s-a schimbat şi va afla argumentele mele la CCR”, a menţionat Klaus Iohannis.

Totodată, preşedintele a apreciat că definirea unui „termen rezonabil” ar trebui să fie valabilă pentru toţi participanţii la conducerea statului şi a oferit ca exemplu faptul că Senatul a amânat până în februarie dezbaterea şi votul pentru solicitarea de începere a urmăririi penale în cazul liderului ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu.

„Un termen rezonabil pentru un răspuns instituţional la acest nivel trebuie să îl definim în aşa fel încât să fie valabil pentru toţi participanţii la conducerea statului. Şi, cum m-am aşteptat ca această chestiune să apară în discuţie, m-am documentat un pic cum acţionează PSD-iştii, ca să luăm aceeaşi măsură. Aflăm, de exemplu că la Senat s-a depus o solicitare de acceptare a urmăririi penale pentru o persoană, este preşedintele Senatului, într-o chestiune. Am aşteptat un vot sau o rezoluţie a Parlamentului. Ei, ce gândiţi? Parlamentul, controlat de majoritatea PSD-istă, a considerat că un termen rezonabil la o solicitare instituţională este în jur de două-trei luni şi au amânat dezbaterea şi votul până în sesiunea din februarie. Şi atunci cu siguranţă putem cu toţii să ne inspirăm de aici, dacă avem de-a face cu PSD, că un termen rezonabil poate să fie considerat şi două-trei luni de zile”, a precizat el.

Iohannis a opinat că prin amânarea unei decizii referitoare la remaniere „în niciun caz nu se blochează activitatea Guvernului” şi a oferit ca argumente declaraţiile ministrului Transporturilor care a anunţat că „acţionează corect şi bine” până când în Monitorul Oficial apare decretul pentru eliberarea sa din funcţie.

Preşedintele i-a reproşat, de asemenea, prim-ministrului Viorica Dăncilă faptul că i-a trimis în scris, fără să îl contacteze, o solicitare de remaniere a Guvernului, dar şi faptul că nu a oferit argumente pentru schimbările propuse.

„Putea doamna prim-ministru să se prezinte la mine cu nişte argumente. Şi dacă tot veni vorba de argumente, daţi-mi voie să menţionez încă un lucru care deranjează foarte mult. A venit cu o solicitare de remaniere, fără niciun fel de explicaţie, fără să spună public de ce anumiţi miniştri vor fi revocaţi sau cere să fie revocaţi. Revocarea este o sancţiune politică, nu este o mişcare de plăcere. Or, dacă este aşa, aceeaşi doamnă prim-ministru avea obligaţia să se prezinte în faţa naţiunii şi să explice de ce anumiţi miniştri se cer revocaţi. Or acest lucru nu s-a făcut. Doamna prim-ministru confundă Guvernul cu partidul. Este normal să se discute în partid aceste chestiuni, dar este anormal ca premierul să nu vină şi să explice naţiunii de ce face o remaniere, de ce anumiţi miniştri sunt revocaţi. Această manieră de a conduce statul de la partid sau de a încerca să conducă statul de la partid o cunoaştem dintr-un regim care s-a încheiat în decembrie 1989”, a adăugat şeful statului.

Foto: Inquam Photos / George Călin