CCR discută azi pe modificările la Codurile penale / Reducerea termenelor de prescripție i-ar putea ajuta pe Vâlcov, Udrea și ceilalți inculpați ale căror procese se rejudecă / Eliminarea probelor pe mandat de siguranță națională l-ar ajuta pe Dragnea în dosarul Tel Drum

CCR are astăzi pe masă un dosar greu: modificările la codurile penale. Deja CCR a amânat de 4 ori o decizie, în așteptarea noii Curți cu judecătorii puși de PSD, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, zis Geani.

Care sunt principalele modificări operate de Parlament, pe repede-înainte, în aprilie:

Se reduc termenele de prescripție a răspunderii penale (art. 154) astfel:

• De la 10 ani la 8 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani);

• De la 8 ani la 6 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani).

Emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative au fost exceptate de la infracțiunea de favorizare a infractorului (prevedere din OUG 13) – art. 269.

A fost dezincriminată total infracțiunea de neglijență în serviciu (art. 298 se abrogă).

Au fost înjumătățite pedepsele pentru infracțiunile de delapidare (art. 295) și abuz în serviciu (art. 297), dacă autorii faptelor achită prejudiciul până la rămânerea definitivă a sentinței.

A fost abrogat articolul 13 indice 2 din legea 78/2000 privind combaterea și prevenirea faptelor de corupție: ”În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.

Principalele modificări aduse Codului de procedură penală:

A fost menținută interdicția comunicărilor publice și a declarațiilor, precum și furnizarea de informații, direct sau indirect, despre o persoană urmărită penal sau trimisă în judecată (art. 4).

Martorul, la fel ca inculpatul, se poate consulta cu avocatul pe tot parcursul audierii și poate astfel întrerupe interogatoriul, deși legea spune că jură pe Biblie să spună adevărul și numai adevărul (art. 116). Acest lucru ar putea face inutilă audierea având în vedere că ea poate fi întreruptă oricând, deşi esenţa audierii este să fie spontană. Un martor ostil sau mincinos ar putea să pună pauză ori de câte ori întrebările sunt incomode.

Anchetatorii nu pot audia persoanele care au avut relații de conviețuire cu inculpatul (art. 117). Acest lucru ar face posibil practic să refuze să depună mărturie orice persoană care a avut o relaţie similară celor de familie cu suspectul, indiferent care este obiectul audierii şi permite ca orice martor să poată să se eschiveze de la audiere invocând o relaţie anterioară (legea nu prevede care este durata în care se poate considera că persoanele au stabilit relaţii similare celor de familie) cu suspectul indiferent dacă este adevărat sau nu.

Înregistrarea de către un martor a unei conversaţii purtate de un inculpat cu o altă persoană într-un loc privat nu poate fi folosită în procesul penal deoarece martorul nu este nici parte şi nici subiect procesual principal (art. 139).

Mandatele de securitate națională (MSN) nu se mai pot utiliza în dosarele obișnuite. Cu alte cuvinte, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru infracţiuni de terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul nu mai poate trimite probele la Parchet pentru ca faptele să fie instrumentate în cadrul unor dosare penale de corupţie, evaziune fiscală sau viol. Doar probele pentru terorism rămân valabile în dosarul de terorism.

Sintagma ”suspiciuni rezonabile” a fost înlocuită cu sintagma ”probe sau indicii temeinice”.

A fost menținută interdicția pentru procurori de a ridica la percheziții probe care dovedesc alte infracțiuni în afară de cea pentru care a fost autorizată percheziția (art. 162).

Au fost limitate denunțurile la maximum un an de la comiterea faptei pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă.
Detalii aici:

Terenul este pregătit. CCR a declarat deja multe dintre aceste modificări drept constituționale. Spre exemplu, reducerea termenelor de prescripție a fost deja declarată constituțională de CCR anul trecut.

”Curtea reține (…) că prescripția răspunderii penale este o instituție de drept penal substanțial, a cărei reglementare este expresia politicii penale a statului. Pentru acest motiv, modificarea termenelor de prescripție a răspunderii penale mai sus analizate nu constituie o problemă de constituționalitate, ea fiind de competența exclusivă a Parlamentului, în calitatea acestuia de unică autoritate legiuitoare a țării, reglementată la art.61 alin.(1) din Constituție, și în marja de apreciere prevăzută de acestea”, se arată în motivarea CCR care a dat OK anul trecut unei alte tentative a PSD-ALDE de a modifica codurile penale. Vezi aici detalii.

Potrivit unor juriști consultați de G4media, reducerea termenelor de prescripție îi ajută pe inculpații ale căror procese se rejudecă de la zero, ca urmare a deciziei CCR de ieri, 3 iulie 2019: Vâlcov, Udrea, Bica, Șova, familia Cosma. Detalii aici.

De asemenea, eliminarea din dosarele obișnuite a probelor făcute de SRI pe mandat de siguranță națională (MSN) l-ar putea ajuta pe Liviu Dragnea în dosarul Tel Drum.

Potrivit unor surse din rândul avocaților, dosarul Tel Drum abundă de înregistrări făcute de SRI pe MSN, pe securitate economică. De pildă, această interceptare făcută pe 15 martie 2017 și aflată în primul dosar Tel Drum, trimis deja la instanţă.

”Ion Florian: Alo!
Neda Florea: Ce faci, Fănică? Pe unde eşti?
Ion Florian: Aştept să iasă soarele.
Neda Florea: He, he, eşti în Turnu?
Ion Florian: Da.
Neda Florea: Vino, vino un pic până aicea la şefu’.
Ion Florian: La barieră?
Neda Florea: Nu mă… la noi la birou, la şef… la Petre.
Ion Florian: Păi, nu ştiu unde, da, aici la Turnu.
Neda Florea: La birou, mă!
Neda Florea: Alo!
Ion Florian: Da, vă aud, da’ nu ştiu unde… La Liţa?
Neda Florea: Nu mă, aici la Alexandria, mă.
Ion Florian: A, păi sunt la Turnu. Atunci, vin într-o juma’ de oră.
Neda Florea: Aşa, de, da.
Ion Florian: Da, da. Bine. Să trăiţi!
Neda Florea: Bine, bine, bine.”

Potrivit aceloraşi surse, ”la barieră”, în Turnu, este fosta vilă de protocol a PCR care a aparţinut companiei Tel Drum și care era folosită de fiul lui Liviu Dragnea, Valentin.

Pe 9 ianuarie 2018, cu o săptămână înainte ca DNA să pună compania Tel Drum sub acuzare, bunurile firmei să fie puse sub sechestru, iar firma să-şi ceară insolvenţa, Tel Drum a vândut vila şi terenul de 4 ha lui Valentin Dragnea, potrivit riseproject.ro.

Și eliminarea din dosarele obișnuite a probelor făcute de SRI pe MSN a fost declarată constituțională de CCR, anul trecut.

Scenariu: un suspect pentru terorism comunică pe Signal și este monitorizat de SRI pe mandat de siguranţă naţională (MSN). La un moment dat spune și că a mituit politicieni, a făcut evaziune fiscală sau a comis un viol.

Potrivit articolului 145 indice 1 din noul Cod de Procedură Penală (CPP), trecut de filtrul CCR anul trecut, interceptarea pe MSN în care suspectul vorbeşte de corupţie, evaziune sau viol nu mai poate fi folosită în alt dosar pentru infracţiunile respective de drept comun şi care nu sunt de siguranţă naţională. În motivare, judecătorii Curţii Constituţionale justifică prin faptul că aceasta a fost opţiunea legiuitorului.

CCR crede că oricum nu e nicio problemă pentru că ofiţerii SRI care îl interceptează pe suspectul de terorism au opţiunea de a sesiza procurorii după ce află că acesta a comis acte de corupţie, evaziune sau un viol. În baza sesizării SRI, procurorii deschid un nou dosar, merg la judecător şi cer mandat de supraveghere tehnică (MST) pentru suspectul respectiv pentru corupţie, evaziune sau viol.

„Problema e că este pentru viitor. Adică, iei mandat judiciar şi te rogi să mai spună o dată. Interceptarea pe MSN în care suspectul spune că a mituit politicieni, a făcut evaziune fiscală sau a comis un viol nu poate fi folosită în noul dosar judiciar, care nu ţine de siguranţa naţională”, au explicat experţi practicieni pentru G4Media.ro. Detalii aici,

Foto: Elena Udrea (InquamPhotos / Octav Ganea)