CCR va dezbate pe 14 septembrie sesizarea guvernului referitoare la moțiunea de cenzură a PSD

Curtea Constituțională va dezbate pe 14 septembrie sesizarea Guvernului cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Executiv şi Parlament referitor la posibilitatea de a depune moţiune de cenzură în vacanţa parlamentară, în sesiune extraordinară.

Şedinţa Parlamentului în care trebuia dezbătută şi votată moţiunea de cenzură nu a putut să aibă loc luni din cauza lipsei cvorumului.

În punctul de vedere transmis CCR, Guvernul a subliniat că moţiunea de cenzură iniţiată la data de 17 august, având conţinutul prezentat în sesiunea extraordinară din data de 20 august, nu poate fi dezbătută şi votată în altă sesiune ordinară şi extraordinară decât cu încălcarea dispoziţiilor art. 113 alin. (4) din Constituţie.

Executivul susţine, în punctul său de vedere, că situaţia de conflict este generată de depunerea unei moţiuni de cenzură în perioada dintre cele două sesiuni parlamentare ordinare, cu consecinţa convocării unei sesiuni extraordinare exclusiv numai pentru prezentarea moţiunii fără dezbaterea şi votarea acesteia. Blocarea procedurii moţiunii de cenzură la etapa prezentării acesteia fără parcurgerea celorlalte etape procedurale în aceeaşi sesiune parlamentară menţine Guvernul României, parte a puterii executive, într-o situaţie incertă, fapt contrar Constituţiei, mai consideră Executivul.

„Moţiunea de cenzură iniţiată la data de 17 august 2020 având conţinutul prezentat în sesiunea extraordinară din data de 20 august 2020 nu poate fi dezbătută şi votată în altă sesiune ordinară şi extraordinară decât cu încălcarea dispoziţiilor art. 113 alin. (4) din Constituţie, deoarece Guvernul ar fi supus unei duble sancţiuni în temeiul aceluiaşi act politic epuizat (moţiunea de cenzură înregistrată la data de 17 august 2020) prin nediscutarea şi votarea acestuia în cadrul sesiunii parlamentare în care a fost depus”, a mai precizat Guvernul.

Ca urmare, Guvernul susţine că, odată iniţiată, moţiunea de cenzură trebuie prezentată, dezbătută şi votată în aceeaşi sesiune parlamentară, dar şi că o moţiune de cenzură nu poate fi iniţiată într-o sesiune extraordinară, întrucât ar fi încălcate prevederile art. 66 şi art. 113 alin. (4) din Legea fundamentală.

Guvernul consideră că Parlamentul nu a acţionat cu respectarea cadrului legal incident.

„Faţă de conduita neregulamentară a Parlamentului în procedura de prezentare, dezbatere şi supunere la vot a moţiunii de cenzură, întemeiată pe faptul că, deşi depusă la data de 17.08.2020, ziua dezbaterilor şi votului este una incertă tocmai prin raportare la modalitatea în care chiar Parlamentul a revenit anterior asupra propriului calendar, devin incidente considerentele Curţii Constituţionale prezentate în cuprinsul Deciziei nr. 1.525/2020: Parlamentul, prin reprezentantul său, şi anume preşedintele Senatului, nu a respectat termenul de prezentare a moţiunii de cenzură în şedinţa comună a celor două Camere de cel mult 5 zile de la data depunerii acesteia, prevăzut de art. 78 alin. 1 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, ceea ce se constituie într-o piedică la prezentarea moţiunii de cenzură depuse de opoziţia parlamentară”, se mai arată în document.

Guvernul mai precizează că depunerea moţiunii de cenzură în perioada cuprinsă între sesiuni încalcă principiul pozitiv al stabilităţii guvernamentale avut în vedere de Constituantă, adăugând că sesiunile extraordinare nu pot fi considerate cadrul procedural tipic pentru promovarea acestui demers.

„Prevederile constituţionale ale art. 113 alin. (4) instituie interdicţia ca un parlamentar să semneze mai multe moţiuni de cenzură respinse în cadrul aceleaşi sesiuni parlamentare tocmai în scopul garantării principiului stabilităţii guvernamentale. Per a contrario, Guvernul ar fi expus, prin reducerea la absurd a termenelor, unui număr de cel puţin 14 moţiuni de cenzură în 60 de zile în perioada dintre prima sesiune ordinară şi cea de a doua sesiune ordinară (lunile iulie şi august) şi unui număr de cel puţin 4 moţiuni de cenzură în perioada dintre încheierea celei de a doua sesiuni ordinare şi începutul primei sesiuni parlamentare (luna ianuarie), ceea ce este inadmisibil din perspectiva dispoziţiei constituţionale amintite. În condiţiile admisibilităţii iniţierii şi depunerii moţiunilor de cenzură şi în afara sesiunilor parlamentare, pot fi la fel de bine şi 60 de moţiuni de cenzură (lunile iulie şi august) şi 30 moţiuni de cenzură (luna ianuarie)”, menţionează sursa citată.

Guvernul apreciază că, dacă o moţiune de cenzură poate fi promovată şi pe parcursul unei sesiuni extraordinare, nu doar că deturnează voinţa legiuitorului constituant, dar deschide calea unui veritabil comportament discreţionar şi abuziv din partea Parlamentului care, în mod conjunctural, poate convoca nenumărate sesiuni extraordinare pentru a utiliza instrumentul moţiunii de cenzură.

În opinia Executivului, depunerea unei moţiuni de cenzură în afara unei sesiuni parlamentare nu este de natură să asigure raţiunea însăşi a existenţei sale, nu permite exercitarea deplină a drepturilor de care se bucură parlamentarii în exercitarea mandatului şi goleşte de conţinut controlul parlamentar exercitat asupra Guvernului.

De asemenea, Guvernul consideră că procedura moţiunii de cenzură a fost întreruptă, fragmentată, în 3 sesiuni extraordinare.

„Moţiunea de cenzură, depusă la Parlament în data de 17 august 2020, a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere în data de 20 august 2020. Întreruperea procesului de dezbatere a moţiunii prin închiderea sesiunii extraordinare şi reluarea acestui proces în altă sesiune parlamentară decât cea în cadrul căreia a fost depusă moţiunea constituie o încălcare a Constituţiei, deoarece întinderea în timp a perioadei de depunere, dezbatere şi votare a unei moţiuni de cenzură este strict determinată de Constituţie la o singură sesiune parlamentară, excepţia de la această regulă fiind reglementată în mod expres prin art. 113 alin. (4) teza a II-a din Legea fundamentală, anume atunci când Guvernul îşi angajează răspunderea în faţa Parlamentului”, arată reprezentanţii Executivului.

Guvernul mai apreciază că Parlamentul, „în temeiul unei interpretări care deschide calea abuzului”, a neglijat „componenta extra legem a conduitei instituţionale, acordând prioritate legalităţii şi formalismului în ceea ce priveşte raportul instituţional, în dauna practicilor constituţionale care presupun dialog, pentru soluţionarea diferendului dedus cauzei”.

„În concluzie, pentru restabilirea ordinii juridice, deturnată prin faptele Parlamentului (…), se impune a se constata existenţa conflictului juridic de natură constituţională şi readucerea autorităţii legiuitoare în matca constituţională în raporturile sale cu Guvernul”, se mai arată în documentul transmis de Guvern Curţii Constituţionale.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea