Ce am învățat după alegerile din Statele Unite

Valul de victorii democrate preconizat de analiști nu s-a produs, președintele Donald Trump s-a proclamat câștigător fără ca toate voturile să fie numărate, violențele apocaliptice de la secțiile de votare anunțate de comentatori nu s-au produs, iar sondajele de opinie au greșit, din nou, aproape pe linie. Acestea sunt câteva dintre lucrurile pe care le-am învățat după cele mai disputate și controversate alegeri din Statele Unite din ultimele decenii.

Cursa pentru președinția Statelor Unite nu a fost încă decisă după ce niciunul dintre candidații principali – Donald Trump și Joe Biden – nu a obținut cele 270 de voturi necesare pentru a-și adjudeca Colegiul Electoral – o majoritate din cele 538 care sunt în joc. Democratul a câștigat 238 de electori, republicanul a obținut 213 de voturi electorale, iar competiția rămâne deschisă.

Milioane de buletine de vot sunt numărate încă în statele-cheie, inclusiv Georgia, Wisconsin, Michigan și Pennsylvania. Acest lucru nu l-a împiedicat pe Trump să-și declare victoria în mod prematur, acuzând producerea de fraude cu milioane de buletine de vot. Biden și-a îndemnat susținătorii să fie „răbdători,” declarându-se convins că „vom câștiga.”

În prezent, Biden deține un avans minim în Wisconsin și Michigan, iar democrații cred că multe dintre voturile restante sunt voturi prin poștă, care au tendința de a-l favoriza pe fostul vicepreședinte american.

Ce am învățat

• Una dintre cele mai importante observații este aceea că valul de victorii democrate anunțat cu surle și trâmbițe de sondaje și de comentatorii americani NU s-a produs. Biden nu are încă victoria asigurată, iar democrații au nevoie de un miracol ca să preia controlul Senatului de la republicani. Singura victorie certă este în Camera Reprezentanților, unde Partidul Democrat și-a extins majoritatea cu cel puțin 5 mandate.

• Așa cum am scris în repetate rânduri, unul dintre scenariile cel mai des vehiculate – niciun câștigător clar în seara alegerilor – s-a confirmat. Donald Trump a profitat de starea de incertitudine și și-a anunțat victoria, acuzând fraudarea alegerilor dacă e continuată procesarea voturilor prin corespondență și după încheierea zilei de vot. Gestul său trebuie privit ca pe o încercare de a pune presiune pe oficialii electorali din anumite state și de a pregăti terenul pentru bătăliile legale care urmează.

• Trump a declarat că tabăra sa va apela la Curtea Supremă pentru a rezolva problemele cu voturile din unele zone, semnalând astfel faptul că forul suprem va avea un cuvând greu de spus în deciderea câștigătorului scrutinului. Insistența republicanilor de a o confirma pe judecătoarea conservatoare Amy Barrett la Curtea Supremă apare acum o decizie tot mai calculată. Nu ar fi prima dată când americanii își află președintele în urma unei decizii a forului suprem de justiție. În 2000, Gore a acceptat galant verdictul Curții. Ce se va întâmpla acum este greu de spus.

• Contestațiile legale care vor urma vor marca un moment important în istoria alegerilor americane. De la urne, alegerile se vor muta în tribunale, unde avocații și experții juridici angajați de cele două echipe de campanie în ultimele luni se pregătesc să se confrunte în ceea ce va fi, foarte probabil, o bătălie de durată, epuizantă și costisitoare.

• Starea de tensiune din societatea americană nu s-a terminat. Chiar și anunțarea unui câștigător – în câteva zile, săptămâni sau luni – nu va pune punct diferendelor dintre cele două tabere, care par că au puncte de vedere ireconciliabile. Disputele legale care vor urma nu vor face decât să amplifice aceste tensiuni. 

• Donald Trump rămâne în cărți. Deși înainte de alegeri a fost considerat aproape muribund din punct de vedere politic, republicanul nu și-a epuizat toți așii electorali. Dacă se va ajunge ca numele câștigătorului să fie decis de cei nouă judecători supremi de la Washington – unde conservatorii au acum o majoritate clară de 6 la 3 -, el ar putea chiar să rămână la Casa Albă pentru încă patru ani. Există însă și puncte negative pentru republican, care e pe cale să piardă state cheie câștigate în 2016.

• Baza electorală a lui Trump rămâne solidă și devotată. Republicanul și-a adjudecat statele tradiționale roșii, dar a reușit să dea peste cap predicțiile și să se impună și în Florida sau Ohio, unde era cotat cu a doua șansă. Votanții albi fără licență, persoanele în vârstă, numeroși hispanici și negri sunt printre cei care i-au dat votul. Entuziasmul cu care suporterii îl privesc pe Trump este remarcabil, comparativ cu apatia și lispa de vlagă manifestată de susținătorii lui Biden.

• Joe Biden este în prezent în fruntea cursei pentru Casa Albă și are mari șanse să devină președinte. Succesul lui electoral se conturează însă mult mai greu decât anticipau analiștii. Lipsa de entuziasm a alegătorilor față de candidatul democrat – considerat unul dintre cei mai slabi și mai plictisitori in ultimele decenii – ar trebui să îngrijoreze conducerea Partidului Democrat. Dacă Biden ajunge președinte, iar Senatul va rămâne în mâinele republicanilor, democratul are nevoie de forță, determinare și spijinul decisiv al coaliției pestrițe care l-a susținut pentru a se război cu opoziția.

• Biden a pierdut state cheie care erau date ca sigure în tabăra lui. În special înfrângerea din Florida este una dureroasă. Nu doar că democratul era cotat în ultimele sondaje cu prima șansă și avea un avans relativ confortabil în Sunshine State. Democrații au pompat sute de milioane de dolari în acest stat, inclusiv 100 de milioane donate de Mike Bloomberg, însă nu au reușit să convingă alegătorii să îl abandoneze pe Trump. Republicanul a câștigat din nou, cum a făcut-o și în 2016, impunându-se în zonele tradiționale republicane și reducând sprijinul lui Joe Biden în rândul alegătorilor hispanici și afro-americani din fiefurile democrate din sudul Floridei.

• Performanța negativă a lui Biden din Florida se adaugă insucceselor democrate în cursele senatoriale din Carolina de Sud (Jaime Harrison) și Kentucky (Amy McGrath), unde au beneficiat de fonduri masive, multe din ele provenind de la donatori democrați bogați și de la vedetele de la Hollywood.

• Anumite grupuri demografice, date ca fiind sigure pentru o tabără sau alta, nu mai trebuie considerate așa. De exemplu, votul hispanic era considerat unul dat indiscutabil în favoarea democraților. Aventura electorală a lui Biden din Florida, terminată atât de prost, este dovada cea mai bună în acest sens. 

• Sondajele de opinie au greșit din nou în mod flagrant. Intenționat sau nu, pentru a-l favoriza pe Biden și a influența percepția opiniei publice, acesta este un subiect de discuție important. Cert este că, foarte probabil, institutele de sondare a opiniei publice vor fi supuse în următoarele zile și săptămâni unor critici vehemente pentru modul în care au realizat și prezentat anchetele de opinie. Multe voci cer transformarea radicală a acestor instituții, în timp ce unele sugerează desființarea lor totală și găsirea altor metode de testare a preferințelor electoratului.

• Haosul și violențele de la secțiile de votare, date ca sigure de o mare parte a presei și a comentatorilor de peste ocean, nu s-au produs. Dimpotrivă, ceea ce am remarcat a fost disciplina și calmul cu care au votat alegătorii. Democrația americană a funcționat ireproșabil. A fost o zi liniștită în America.
• Votul anticipat și, mai ales, votul prin corespondență devin o realitate din ce în ce mai palpabilă. Peste 100 de milioane de americani au votat înainte de Election Day, fie anticipat, fie prin poștă, prefigurând astel o transformare viitoare radicală a modului în care vom vota. Dacă merge la americani, de ce nu am putea împrumuta acest model și în alte locuri? Un punct important: ca să prevină întârzieri viitoare și confuzia la numărătorile finale, oficialii americani vor trebui să găsească cât mai rapid soluții de adaptare la noua realitate electorală. Îi va scuti de viitoare dureri de cap ulterioare și va limpezi incertitudine americanilor.

• Economia, și nu tensiunile rasiale sau pandemia de coronavirus, a fost principala preocupare a alegătorilor, după cum au indicat interviurile luate la urne în zeci de zone. Acesta este unul dintre motivele pentru care, foarte probabil, Trump a performat atât de bine. Cifrele economice recente, considerate încurajatoare, arată că revigorarea Statelor Unite este în desfășurare.

• Interferențele străine par să nu fi fost, cel puțin până în acest moment, semnificative sau decisive pentru soarta finală a scrutinului. Agenția de securitate cibernetică din cadrul Departamentului pentru Securitate Internă a declarat în ziua scrutinului că nu au existat semne unor ingerințe externe în sistemele electorale informatizate. Oficialii americani par să-și fi învățat lecția de la alegerile precedente și au întărit sistemele defensive ale alegerilor.

• Ultmii patru ani, care au coincis cu mandatul lui Trump, ne-au învățat cel puțin un lucru: nimic nu este bătut în cuie în Statele Unite, dinamica este extraodinară, iar lucrurile data ca sigure nu sunt deloc așa. Tsunamiul democrat de la urne nu a avut loc, Biden este în frunte, dar pe un teren mișcător, Trump și-a proclamat victoria, dar fără să fie susținut de realitatea electorală de pe teren, americanii vor avea, foarte probabil, un președinte decis de nouă judecători, sondajele de opinie au greșit sau au mințit din nou, iar votulrile prin corespondență devin încet, încet preferatele alegătorilor. În toată această stare de aparentă nebunie și incertitudine, un lucru e cert: democrația americană merge mai departe.