Ce arde în spitalele din România

Patru incendii în spitale în mai puțin de un an. Mor oamenii arși în secții. E rezultatul improvizațiilor din sistem pe toate palierele.

Să fim bine înțeleși, sistemul medical din România nu a colapsat cu Covid. Nu există doar Covid, pacienți cu Covid și medici eroi. Realitatea de azi e rodul felului în care s-a procedat ani de zile. De sus până jos. Cine nu a avut, măcar o dată, în viață, nevoie de asistență medicală? Măcar în familie pentru cineva. Iar atunci vezi cum funcționează sistemul.

Ajungi acolo și, pe lângă medicii cinstiți, dai peste fel și fel de oameni. Îmi zicea azi un prieten care s-a operat de mai multe ori în ultimele luni, că șeful de secție dintr-un spital de stat nici bună ziua nu știa zice, după ce era salutat. Vă mirați? Sunt atât de plini de ei unii, acești supraoameni, Dumnezei închipuiți, încât ar fi o știre ca un șef de secție din spital să răspundă la un salut. Nenorociți sunt și dincolo de Covid. Oameni care ajung în sistem și stau la mâna Dumnezeilor, depinde cum le este norocul, peste cine dau.

Sunt bolnavi cu cancere care și acum stau pe holuri și aleargă după doctori pe la Oncologie. Sunt spitale unde au posturi câte patru, cinci sau șase membri din aceeași familie. Tata, mama, fii, nepoți, toți la un loc.

Sunt și pile peste tot în sistem. Pacienți privilegiați care sunt tratați înaintea altora. Pur și simplu. Fiindcă cineva e ruda cuiva, care știe pe cineva, care-i prieten sau rudă cu medicul și așa mai departe.

Sunt bolnavi din mediul rural, fără posibilități, care așteaptă câte 6-7-8 luni după un RM sau CT, iar când ajung își descoperă metastaze.

Sunt pacienți care nu primesc medicamente până când nu dau ceva asistentelor.
Sunt saloane în Cluj, da, în Cluj, în spitale de anvergură, unde sunt gândaci și curge apă din tavan.

Sunt oameni care sunt trimiși din spitale la clinici private unde operează aceiași doctori care i-ar fi putut opera în spital de stat, gratis. La clinicile private se inventează uneori intervenții chirurgicale care ar putea fi evitate, tocmai pentru că se încurajează câștigul.

Și acolo lucrează tot oameni din sistemul public. E un cerc vicios. Iar cine s-a lovit de sistem, e firesc să aibă o oarecare reținere atunci când mai aude de doctori, de specialiști și așa mai departe. Din moment ce au ajuns acolo și au trăit umilințe peste umilințe.

Apoi managerii depind de politic. Managerii nu arată hibele, ci le ascund să dea bine.

Se improvizează peste tot, să iasă „actele”. „Am fost în ordine cu actele”, cum spunea managerul de la spitalul din Constanța, după incendiul în care au murit șapte oameni.

Politicienii, primarii sau președinții de consilii județene, cei care au, practic, în subordine, mai multe spitale, dau comunicate cu alocările de fonduri, iar cei care conduc spitalele, care le sunt, practic, subalterni, pozează bine. Până mai apare o tragedie, iar apoi se acuză reciproc fiecare pe fiecare. „Am cerut fonduri, nu am primit”, spune managerul. Președintele de CJ cere public demisia managerului.

Apoi intervine Ministrul Sănătății, care se arată extrem de îngrijorat și demite el pe cineva, găsește un țap ispășitor. Ei bine, toate aceste probleme se știau de ani de zile. Se cunosc.

Au fost patru incendii în spitalele din România în nici un an. S-a găsit vreun vinovat? A plătit cineva, în afară de post?

Cunoașteți vreun caz de malpraxis în România în ultimii zece ani în urma căruia un medic aflat în culpă să rămână fără drept de practică? Nu că pleacă din spital și lucrează în privat. Ci să nu mai aibă dreptul dacă, de exemplu, nenorocește pe cineva, să lucreze.

La Cluj un ortoped celebru, Dr. Răcășan, condamnat pentru zeci de acte de luare de mită, unde condiționa, atenție!, actul medical, a lucrat inclusiv în spitalul de recuperare, la stat, după ce a fost prins în flagrant și ridicat de mascați din spital.

Și ajungem la colegiul medicilor, unde se fac zeci de sesizări anual care rămân exact așa: sesizări.
Apropo de colegiul medicilor din București, care a început de o vreme să se implice activ în campania națională de vaccinare anti-Covid. Doar că are o credibilitate îndoielnică.

Cinste celor care își fac meseria cu aplecare.

Sigur că nu e treaba unui doctor sau unui asistent medical să repare prizele dintr-o secție. Dar câtă vreme nu vorbesc despre ce este, cu adevărat, în spitale, vom mai avea incendii și morți.

Sistemul are propria lege a gravitației: sunt ei și noi, restul.