Ce au discutat magistrații cu președintele Iohannis la Cotroceni. Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” cere demisia președintei CSM, Lia Savonea, pe care o acuză de atitudine duplicitară

Asociația „Inițiativa pentru Justiție” o acuză într-un comunicat pe șefa CSM, Lia Savonea, de atitudine duplicitară după discuțiile de la Cotroceni pe tema modificării și susține că în discuțiile de la Cotroceni a avut o atitudine ”smerită”. Savonea, o judecătoare apropiată de Dragnea și PSD, a făcut un apel public joi, după discuțiile de la Cotroceni, la președintele Klaus Iohannis ”să respecte independența justiției” și îl acuză, într-un comunicat transmis în nume propriu, pe șeful statului că subminează autoritatea și rolul constituțional al Consiliului.

Asociația „Inițiativa pentru Justiție” mai susține că președinta CSM, Lia Savonea,  a acționat în mai multe situații fără mandat din partea Consiliului Superior al Magistraturii și îi solicită demisia din funcție.

Redăm mai jos comunicatul integral al Asociației

”Reprezentanții Asociației „Inițiativa pentru Justiție”, asociație profesională a procurorilor, au participat, în data de 27.03.2019, la consultările cu magistrații organizate de către președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, pe tema stării justiției.

În cadrul întrunirii, au luat cuvântul următorii magistrați: dna judecător Cristina Tarcea (președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție), dna judecător Lia Savonea (președinte al Consiliului Superior al Magistraturii), dl judecător Dragoș Călin (Curtea de Apel București, co-președinte al asociației „Forumul Judecătorilor din România”), dl procuror Nicolae Solomon (vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii), dl judecător Ciprian Coadă (Curtea de Apel Constanța, membru al asociației „Forumul Judecătorilor din România”), dl procuror Bogdan Pîrlog (prim-procuror adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, co-președinte al asociației „Inițiativa pentru Justiție”), dna judecător Dana Gîrbovan (Curtea de Apel Cluj, președinte al asociației „Uniunea Națională a Judecătorilor din România”), dl procuror Sorin Lia (prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia, co-președinte al asociației „Inițiativa pentru Justiție”), dl procuror Radu George Bucurică (Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin), dna judecător Mădălina Afrăsinie (Tribunalul București), dna procuror Elena Iordache Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, președinte al „Asociației Procurorilor din România”), dna judecător Mariana Vârgă (vicepreședinte al Tribunalului Pitești), dl judecător Cristi Vasilică Dănileț (Tribunalul Cluj, membru VeDem Just).

Luând cuvântul, reprezentanții Asociației „Inițiativa pentru Justiție” și-au expus punctul de vedere în sensul că, în prezent, situația în care se găsește justiția din România este una deosebit de gravă.

Domnul procuror Bogdan Pîrlog a atras atenția asupra următoarelor aspecte:

• Distrugerea sistemului judiciar a început cu distrugerea poliției judiciare, în 2017; urmare a unei politici iresponsabile de pensionare, prin anunțarea unor modificări ale condițiilor de pensionare, 17.000 de ofițeri și subofițeri de poliție judiciară au ieșit la pensie, în decurs de trei luni, în condițiile în care deja existau 10.000 de locuri vacante în sistem. A rezultat, astfel, un deficit de personal de peste 50%, care a afectat grav capacitatea de efectuare a urmăririi penale, în special în cauzele de competența parchetelor de pe lângă judecătorii, care se confruntau și se confruntă cu cel mai mare volum de activitate.
• A urmat emiterea OUG nr. 13/2017, ordonanță prin care clasa politică a inițiat demersurile de anulare a eforturilor depuse în lupta împotriva corupției și a continuat distrugerea justiției.
• În continuare, au fost aduse o serie de modificări legilor justiției, având ca efect distrugerea bazei de resurse umane a parchetelor și a instanțelor (prin creșterea perioadei de studiu la INM de la 2 la 4 ani, creșterea perioadei de stagiu de la 1 la 2 ani, modificarea condițiilor de promovare efectivă prin creșterea vechimii necesare și modificarea modalității de evaluare, scăderea perioadei de vechime în magistratură necesară pentru pensionare de la 25 la 20 de ani), majorarea artificială și nejustificată a volumului de muncă a instanțelor și parchetelor (inclusiv prin introducerea de termene imperative nerealiste a căror nerespectare constituie abatere disciplinară și prin creșterea numărului de judecători în anumite completuri), afectarea statutului procurorilor și instituirea unor mecanisme de control și presiune asupra magistraților (prin înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, reorganizarea Inspecției Judiciare, creșterea puterilor Ministrului Justiției, atât în ceea ce privește numirile și revocările în și din cele mai importante funcții de conducere din ministerul public, cât și în ceea ce privește controlul asupra procurorilor, modificarea regimului răspunderii patrimoniale a magistraților pentru erori judiciare).

În ceea ce privește Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, aceasta apare ca fiind înființată din două motive principale: pe de o parte, pentru a asigura impunitatea magistraților corupți, agreați de putere, cu riscul refacerii rețelelor de corupție din anii ’90 și din prima partea a anilor 2000, pe de altă parte, pentru a acționa ca un organ represiv, care să poată fi folosit împotriva magistraților incomozi – aspecte cu privire la care magistrații au atras atenția încă de la momentul punerii în discuție a înființării acestei secții speciale.

Acești magistrați au fost considerați alarmiști. Din păcate însă, după începerea activității secției speciale, temerile magistraților au fost confirmate, în special, de comunicările publice ale secției. Din aceste comunicări oficiale rezultă o discrepanță între situația de fapt descrisă și încadrarea juridică dată faptelor cercetate, discrepanță pe care o poate remarca orice persoană care posedă cunoștințe elementare de drept penal.

De la bun început, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție nu a fost concepută ca unitate operațională: schema secției prevede un număr de maxim 15 procurori (în prezent funcționează 6). Aceștia nu au posibilitatea efectivă de a investiga ceea ce, anterior, investigau 150-200 de procurori de la mai multe parchete; în mod obiectiv, considerând că acționează cu bună-credință și depun toate eforturile, 15 oameni nu pot face față unui asemenea volum de muncă.

S-a clamat că secția specială pentru magistrați va fi o unitate de elită. Constatăm însă că persoanele care au fost numite în cadrul acesteia nu fac parte din elita corpului procurorilor: actualul procuror-șef a avut o activitate de investigare nesemnificativă la un parchet de pe lângă o judecătorie mică, apoi a funcționat ca procuror „de instanță”, după care a ocupat o funcție de conducere și ulterior a funcționat ca inspector judiciar.

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție investighează doar magistrații, spre deosebire de fostul serviciu omonim din DNA, care investiga infracțiunile de corupție și asimilate de competența DNA, din zona justiției, indiferent de autor (avocat, polițist, grefier, magistrat).

Un alt aspect grav îl constituie legiferarea pentru satisfacerea unor interese personale, punctuale, cum s-a procedat cu prelungirea mandatelor inspectorului-șef și inspectorului-șef adjunct din cadrul Inspecției Judiciare.

Ca urmare a modificărilor legislative recente, justiția, ca fundament al statului de drept și ca serviciu public, va înceta să existe.

Domnul procuror Sorin Lia a contrazis susținerile doamnelor Lia Savonea și Dana Gîrbovan referitoare la numirea procurorilor cu funcții de conducere și de execuție în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, arătând că acestea nu sunt făcute de Consiliul Superior al Magistraturii, ci de către o minoritate din cadrul Secției pentru judecători din cadrul CSM, diferența de nuanță fiind semnificativă.

În continuare, domnul procuror Sorin Lia a susținut că, pentru limitarea riscului interferenței factorului politic în justiție, este necesară clarificarea expresiei „sub autoritatea ministrului justiției”, cel puțin până la înlăturarea acestei dispoziții din Constituție, pe calea revizuirii constituționale.

În final, domnul procuror a contrazis afirmațiile Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, în sensul că ar exista, în interiorul corpului magistraților, o paritate între opiniile favorabile și nefavorabile modificării legilor justiției. În sprijinul acestor afirmații, domnul procuror a amintit că 4000 de magistrați din totalul de 6800 au semnat un memoriu privind respingerea modificărilor aduse legilor justiției și că toate Adunările generale ale instanțelor și parchetelor au respins propunerile de modificare a codurilor.

Domnul procuror a mai precizat că la consultări participă asociații care reprezintă opinia exprimată de majoritatea covârșitoare a corpului magistraților și asociații care reprezintă o minoritate nesemnificativă sau nu au niciun fel de reprezentare. Concluzionând, domnul procuror a apreciat că, în favoarea modificărilor nocive aduse legilor justiției, se poziționează doar un număr 100-150 de magistrați.

Cu privire la comunicatul emis în nume propriu de de doamna Lia Savonea, Președintele Consiliului Superior al Magistraturii și intitulat pretențios „Apel public al Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii pentru respectarea independenței justiției”, precizăm următoarele:

Doamna Lia Savonea nu s-a poziționat niciun moment, după primirea invitației și după comunicarea formatului sau în timpul consultărilor, în sensul care se desprinde din conținutul comunicatului. Cu ocazia luărilor de cuvânt, doamna judecător a avut o atitudine pe care o apreciem ca „smerită” față de gazda întâlnirii. Discursul dumneaei s-a concentrat strict pe patru direcții, respectiv:

Modificările pozitive din legi se datorează efortului Consiliului Superior al Magistraturii, actual și precedent.

Modificările din legi care ridică probleme nu se datorează Consiliului Superior al Magistraturii. Separarea carierelor reprezintă o mare realizare. De asemenea, a încercat să prezinte aspectul nereal al parității opiniilor în cadrul corpului magistraților cu privire la înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și a modificărilor legilor justiției.

Respingem atitudinea duplicitară constantă de care dă dovadă dumneaei, precum și acțiunile în care s-a concretizat această atitudine, respectiv faptul că, în mai multe situații, a acționat fără mandat din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

De exemplu, fără cunoștința Consiliului, dna judecător a depus, la Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, un proiect de modificare a Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

La 12 noiembrie 2018, doamna Lia Savonea a inițiat declanșarea procedurii de revocare a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna judecător Cristina Tarcea, argumentând:”consider că demersurile conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost de natură să vulnerabilizeze dreptul părților la un proces echitabil, prin riscul asumat de influențare a repartizării aleatorii a dosarelor, ceea ce ar trebui să activeze instituția revocării”.

Însă dumneaei omite să explice cauzele care au determinat-o, până la momentul inițierii procedurii de revocare, timp de peste 4 ani, să tolereze în tăcere această situație juridică. Mai mult, doamna Lia Savonea, a procedat mult mai grav atunci când a coordonat creearea „completelor specializate în materia plângerilor împotriva rezoluțiilor Inspecției Judiciare”.

Doamna Lia Savonea, fără niciun mandat din partea Consiliului Superior al Magistraturii, neinformând majoritatea membrilor acestui organism constituțional, l-a ajutat pe domnul Tudorel Toader să elaboreze sinistra ordonanță de urgență nr. 7/2019.

În cursul lunii martie a anului curent, doamna Lia Savonea, împreună cu doamnele Gabriela Baltag și Evelina Oprina, prin intermediul unor structuri paralele celor instituționale, denumite grupul președinților și vice președinților de tribunale, respectiv grupul președinților și vice președinților de curți de apel, a încercat să determine secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii să emită un comunicat de delimitare și condamnare a demersurilor magistraților care intenționează să protesteze la Bruxelles.

Doamna Lia Savonea, nu a negat niciun moment informațiile apărute în media privind semnarea de către dumneaei a unui protocol de colaborare între curtea de Apel București și Serviciul Român de Informații. Cu toate acestea, dumneaei este unul dintre criticii cei mai înverșunați ai protocoalelor semnate de celelalte instituții din domeniul justiției.

Cea mai recentă „realizare originală” a dumneaei este stabilirea discreționară, fără nicio bază legală, a unui punctaj minim ce trebuie acordat candidatului pentru funcția de inspector-șef pentru a-i asigura, astfel, reușita candidatului agreat. A mers până la a anula procesele verbale de notare a doi dintre colegii de comisie care nu se conformaseră indicațiilor sale prețioase.

De asemenea, apreciem că doamna Lia Savonea și susținătorii săi fideli din cadrul Secției pentru judecători sunt responsabili de selectarea persoanelor care compun actuala secție specială de „represiune împotriva magistraților”.
Tot dumneaei, împreună cu grupul de susținători, a impus numărul extrem de redus de locuri alocat pentru promovarea judecătorilor cu ocazia organizării examenului de promovare a judecătorilor și procurorilor din anul 2018.

Dacă doamna Savonea aprecia că această dezbatere „nu rezolvă problemele justiţiei”, „iar cadrul în care întâlnirea a avut loc nu era cel menit să realizeze acest deziderat, ci dimpotrivă, față de momentul ales, respectiv în campanie electorală, există riscul ca justiția să fie folosită în scop politic”, și că „procedând în această modalitate sunt subminate autoritatea și rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii”, ne întrebăm de ce s-a prezentat la această consultare.

Iar în ceea ce privește subminarea autoritații și a rolului constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii, credem că doamna președinte Lia Savonea ar trebui să-și analizeze propria conduită și efectele acestei conduite asupra imaginii, eficienței, coeziunii, autoritații acestei instituții și capacității sale de a-și îndeplini rolului constituțional.

Considerăm că doamna Lia Savonea este principala responsabilă pentru situația vulnerabilă în care se găsește corpul magistraților și pentru dezastrul prefigurat al sistemului judiciar. Nu vreun dușman din exteriorul sistemului judiciar ne-a adus în acest punct, ci acțiunile din interior.

Suntem alături de colegii judecători și împărtășim drama acestora de a fi „reprezentați” în Consiliului Superior al Magistraturii de persoane asemenea doamnei președinte.
Felicităm colegii judecători pentru verticalitatea și bunul-simț de care au dat dovadă prin inițierea procedurii de revocare a doamnei judecător anterior amintite și a unei părți din grupul de susținători din cadrul Secției pentru judecători.

În final, solicităm doamnei Lia Savonea să-și dea demisia din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și să-și ceară scuze public colegilor pentru conduita sa în calitatea de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea