Ce cauzează cel mai frecvent defect cardiac congenital. Noi descoperiri ar putea oferi o alternativă la intervenţia chirurgicală

Valva aortică bicuspidă este cel mai frecvent defect congenital la om, afectând între 1% şi 2% din populaţie. În loc de cele trei cuspe (foiţe) simetrice obişnuite, indivizii afectaţi au două foiţe valvulare asimetrice. Acest defect este o cauză frecventă de stenoză aortică şi endocardită şi este asociat cu calcifierea timpurie a valvei aortice. În prezent, singurul tratament eficient este intervenţia chirurgicală de înlocuire a valvei.

Această situaţie ar putea fi schimbată de rezultatele unui nou studiu publicat de o echipă internaţională coodonată de Centrul naţional spaniol de investigaţii cardiovasculare Carlos III (CNIC).

Acest studiu multicentric inovator, publicat online miercuri, în revista JAMA Cardiology, arată că valva aortică biscuspidă este cauzată de mutaţii în gena MINDBOMB1 (MIB1), unele dintre ele descrise pentru prima dată în noul studiu şi altele raportate anterior de acelaşi grup într-un articol anterior în Nature Medicine, citat de News.ro

Echipa speră că aceste descoperiri vor avea un impact semnificativ, ajutând la conceperea viitoare a tratamentelor farmacologice ca alternativă la operaţia de înlocuire a valvei.

„Aceasta este o perspectivă deosebit de interesantă, deoarece valva aortică bicuspidă este cel mai frecvent defect congenital. Pe lângă faptul că i-ar ajuta pe pacienţi, alternativele la intervenţia chirurgicală ar putea reduce povara costurilor pentru sistemele de sănătate”, a declarat dr. José Luis de la Pompa, care a condus cercetarea.

Studiul a combinat secvenţierea genomului, secvenţierea genelor candidate într-o cohortă familială, analiza asocierii variantelor rare în cohorte suplimentare şi o analiză suplimentară a asocierii variantelor comune într-o a treia cohortă mare, a explicat Idit Tessler de la Spitalul Sheba,din israel, care a făcut parte din echipa studiului.

Analiza mutaţiilor la pacienţi din diferite populaţii consolidează validitatea studiului.

Pentru a analiza mecanismele specifice prin care MIB1 asigură dezvoltarea corectă a inimii, echipa de la CNIC a folosit editarea genetică CRISPR-Cas9, pentru a introduce mutaţiile identificate în genomul sensibilizat al şoarecilor purtători ai unei alele mutante pentru receptorul NOTCH.

Ambele mutaţii (dublă heterozigoză) au fost necesare pentru ca şoarecii să dezvolte valva aortică bicuspidă la o rată ridicată, în contrast cu dezvoltarea defectului cardiac la pacienţii umani cu o singură mutaţie într-o singură alelă MIB1 (heterozigoţi unici).

Şoarecii purtători ai ambelor mutaţii prezentau, de asemenea, defecte la nivelul septului interventricular.

Cercetătorii concluzionează că asocierea identificată între MIB1 şi valva aortică bicuspidă evidenţiază rolul important al căii de semnalizare NOTCH în acest defect congenital şi potenţialul componentelor căii NOTCH ca ţinte pentru conceperea de noi strategii de diagnostic şi terapeutice.

Pentru acest studiu, echipa CNIC a colaborat, printre alte centre, cu spitalele Hadassah şi Sheba (Israel), Spitalul European Georges Pompidou şi Universitatea din Paris (Franţa), Universitatea din Anvers (Belgia), Centrul Medical Universitar Radboud (Olanda), facultatea de medicină a universităţii Harvard (Statele Unite) şi Institutul Karolinska (Suedia).