Ce condiții trebuie să îndeplinească România pentru a primi 33,5 miliarde de euro de la UE. Un mecanism inventat de Olanda poate sancționa țările care nu fac reformele promise
România are alocate 79,9 miliarde de euro de la UE în urma negocierilor din Consiliul European, dintre care 33,5 miliarde de euro vin prim mecanismul NextGenerationEU, dedicat refacerii economiei continentului după criza Covid-19. Fondurile sunt condiționate însă printr-un mecanism impus de Olanda în timpul negocierilor extrem de dure, care s-au întins pe patru zile.
Noul mecanism va acționa ca o frână în calea statelor membre care nu respectă angajamentele privind reformele interne. Atât premierul Olandei, Mark Rutte, cât și reprezentanții celorlalte state ”zgârcite” (Austria, Suedia, Danemarca și Finlanda) au presat intens pentru introducerea în concluziile Consiliului European a acestei noi clauze, sub presiunea politică internă.
Pe scurt, mecanismul va funcționa astfel: un stat membru va putea cere Consiliului European să blocheze plățile către un alt stat membru dacă acesta din urmă nu-și respectă angajamentele de reformă aprobate în prealabil de Comisia Europeană.
Cu alte cuvinte, România trebuie să prezinte un plan clar de reforme structurale și investiții pentru care să primească aceste fonduri europene, iar planul trebuie să respecte recomandările specifice formulate de Comisia Europeană. Dacă nu își respectă aceste angajamente, riscă să intre într-o procedură birocratică ce va avea ca rezultat blocarea, cel puțin temporară, a fondurilor.
În cele mai recente recomandări pentru România, Comisia Europeană a cerut Bucureștiului câteva reforme în sectoare-cheie:
- Reforma bugetar-fiscală care să reducă deficitul bugetar
- Să consolideze sistemul de sănătate
- Să consolideze competențele și învățarea digitală și să asigure accesul egal la educație
- Să atenueze impactul crizei asupra ocupării forței de muncă prin dezvoltarea unor formule flexibile de lucru și a unor măsuri de activare
- Să asigure sprijin sub formă de lichidități pentru economie, de care să beneficieze întreprinderile și gospodăriile, în special întreprinderile mici și mijlocii și lucrătorii independenți
- Să avanseze finanțarea proiectelor de investiții publice mature și să promoveze investițiile private pentru a favoriza redresarea economică
- Să direcționeze cu prioritate investițiile către tranziția ecologică și digitală, în special către transportul durabil, infrastructura de servicii digitale, producția și utilizarea energiei în mod nepoluant și eficient, precum și către infrastructura de mediu, inclusiv în regiunile miniere
- Să îmbunătățească eficacitatea și calitatea administrației publice, precum și previzibilitatea procesului decizional
Mecanismul expus pe larg în concluziile Consiliului European:
– Pentru a putea beneficia de fondurile din NextGenerationEU (obținute prin emiterea, în premieră, de datorie comună europeană), fiecare stat membru elaborează propriul plan național de redresare, plan care stabilește agenda în materie de reforme și investiții pentru perioada 2021-2023.
– Planul de redresare al fiecărui stat este evaluat de Comisia Europeană în termen de două luni de la depunere. Sunt luate în calcul criteriile privind îndeplinirea recomandărilor specifice fiecărei țări (recomandări făcute de Comisia Europeană), consolidarea potențialului de creștere, a creării de locuri de muncă și contribuția tranziția verde și digitală.
– Ulterior, Consiliul UE aprobă evaluarea planului pentru fiecare țară, cu majoritate calificată (minimum 15 din cele 27 de state membre, cu minim 65% din populația totală a UE). Procedura din Consiliul UE va dura maximum 4 săptămâni
– Dacă unul sau mai multe state membre consideră că există abateri grave de la îndeplinirea în mod satisfăcător a obiectivelor de etapă și a țintelor relevante din partea altui stat membru, acestea pot cere președintelui Consiliului European să supună chestiunea atenției următorului Consiliu European.
– Dacă Consiliul European începe să dezbată această chestiune, Comisia Europeană va bloca plățile către statul membru reclamat.
Din concluziile Consiliului European lipsește însă o formulare clară privind deblocarea situației, menționându-se doar că ”în cazul în care chestiunea este supusă atenției Consiliului European, nu se va adopta nicio decizie a Comisiei privind îndeplinirea în mod satisfăcător a obiectivelor de etapă și a țintelor relevante și privind aprobarea plăților până când următorul Consiliu European nu va discuta chestiunea în mod exhaustiv”.
Context. România va primi în total 79,9 miliarde euro prin cele două mari instrumente agreate marți dimineață de Consiliul European (Bugetul multianual pe 7 ani, plus Fondul de relansare numit Next Generation EU). Totalul de 79,9 miliarde de euro este defalcat astfel:
- 46,3 miliarde euro fonduri nerambursabile din Bugetul multianual al UE pentru perioada 2021- 2027
- 33,5 miliarde euro din NextGenerationEU (fondul pentru relansare economică). Din aceștia, granturi nerambursabile vor fi 16,8 miliarde de euro, iar împrumuturile rambursabile vor fi de 16,7 miliarde euro
Foto: Președintele Klaus Iohannis la Consiliul European (Sursa: Consiliul European)
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
29 comentarii