Ce este Escherichia coli (E. coli), bacteria cu două fețe? / Sfaturi pentru a nu vă infecta

Nu toate tulpinile sunt la fel. Unele sunt inofensive, altele foarte patogene. Pe de o parte, este o bacterie inofensivă, un rezident fără probleme al intestinului nostru, unde contribuie la buna funcționare a florei intestinale. Pe de altă parte, este un microb periculos, responsabil de infecții urinare recurente, meningită la nou-născuți, diaree apoasă (celebra „turista”) și o boală deosebit de periculoasă la copiii mici, sindromul hemolitic uremic (SHU), care provoacă leziuni renale grave, scrie Le Figaro.

Este vorba despre bacteria Escherichia coli. Descoperită în 1885 de către medicul pediatru german Theodor Escherich, bacteria a oferit (și continuă să ofere) mari servicii oamenilor de știință, care o folosesc pentru a studia genetica și mecanismele organismelor vii. Dar în ultimii ani, E. coli a fost în centrul atenției mai ales din cauza capacității sale de a provoca focare de toxiinfecție alimentară colectivă pe scară largă, uneori fatale.

În 2011, a infectat câteva mii de persoane în Europa, în special în Germania, provocând aproximativ cincizeci de decese. În 2022, a contaminat pizza în Franța, otrăvind 56 de persoane, dintre care 55 de copii. Două persoane au murit. La sfârșitul anului 2023, a trimis la terapie intensivă două fetițe a căror singură „vină” a fost că au mâncat brânză fabricată din lapte crud.

Cum putem explica faptul că un aliat inofensiv poate fi și un microb periculos care ne amenință sănătatea? Este o chestiune de tulpină, explică profesorul François-Xavier Weill, șeful unității de bacterii patogene enterice a Institutului Pasteur: „E. coli care provoacă boli nu sunt, în general, aceleași cu cele care trăiesc în mod normal în intestinele noastre. Acestea sunt tulpini care exprimă factori de virulență, inclusiv toxine”. Iar în funcție de factorii posedați, boala diferă.

De exemplu, tulpinile care cauzează infecții ale tractului urinar au pe suprafața lor molecule care le permit să adere la celulele din vezica urinară sau uretere. Tulpinile enterohemoragice, care au provocat epidemiile grave menționate anterior, au, pe lângă factorii de adeziune intestinală, o toxină numită shigatoxină. Asemănătoare toxinelor bacteriilor care provoacă teribila dizenterie epidemică, shigatoxina este responsabilă de leziuni vasculare nu numai în intestin, ci și în rinichi și chiar în creier.

Din fericire, toate aceste E. coli patogene sunt minoritare, deoarece marea majoritate a tulpinilor cunoscute sunt inofensive. Cu toate acestea, tulpinile enterohemoragice fac din ce în ce mai multe titluri: infecțiile pe care le provoacă au crescut brusc de la descoperirea lor în anii 1980, încurajate de sistemele moderne de producție agricolă. „Rezervorul natural al acestor tulpini este tubul digestiv al rumegătoarelor, inclusiv al bovinelor”, explică François-Xavier Weill. „Acesta este motivul pentru care produsele implicate sunt, în general, carnea insuficient gătită, produsele lactate crude sau, mai rar, legumele crude contaminate de rumegătoare.”

Potrivit MedLife, E. coli poate afecta pe oricine este expus la această bacterie. Totuşi, unele persoane sunt mai predispuse decât altele să dezvolte probleme. Factorii de risc includ:

• Vârsta – copiii mici și adulții mai în vârstă prezintă un risc mai mare de a se confrunta cu boli și complicații mai grave din cauza infecției;
• Sistemul imunitar slăbit – din cauza SIDA sau a medicamentelor pentru tratarea cancerului ori pentru a preveni respingerea transplanturilor de organe;
• Consumul anumitor tipuri de alimente – printre alimentele cu risc crescut de îmbolnăvire se numără hamburgerii insuficient gătiți, laptele, sucul de mere sau cidrul nepasteurizat și brânzeturile moi făcute din lapte crud;
• Perioada din an – deși nu este clar de ce, majoritatea infecțiilor cu E. coli sunt raportate în perioada iunie-septembrie;
• Scăderea nivelului de acid gastric – acidul din stomac oferă o anumită protecție împotriva E. coli. Dacă luați medicamente pentru a reduce acidul gastric, este posibil să vă creșteți riscul unei infecții cu E. coli.

Simptomele infecției cu E. coli apar, de obicei, la trei-patru zile de la expunerea la bacterie. Cu toate acestea, la unele persoane, primele semne pot apărea chiar și după o săptămână:

• Dureri sau crampe abdominale severe, cu debut brusc;
• Diaree apoasă, care începe la câteva ore după ce s-a declanşat durerea;
• Scaune cu sânge de culoare roșu aprins;
• Greață și, în unele cazuri, vărsături;
• Oboseală rezultată din deshidratare și din pierderea de lichide și electroliți.

Unele persoane purtătoare ale virusului, deşi asimptomatice, pot transmite infecția altora.

Medicul specialist în boli infecțioase este cel care, pentru stabilirea unui diagnostic, va identifica semnele, va întreba despre simptome și va trimite o mostră de scaun la un laborator pentru analiză.

Nu există niciun tratament medicamentos pentru E. coli. Infecţia trebuie să se vindece de la sine. Antibioticele nu sunt recomandate la modul general, deoarece pot crește riscul de sindrom hemolitic uremic (SHU). Pacienții trebuie să se odihnească mult și să consume multe lichide pentru a preveni deshidratarea. Medicamentele fără prescripție medicală împotriva diareei nu sunt recomandate deoarece acestea pot încetini sistemul digestiv, subminând capacitatea organismului de a elimina eficient toxinele, precizează specialiștii MedLife.

Sfaturi care pot ajuta la prevenirea infecției cu E. Coli și alți agenți patogeni:

• Gătiţi bine carnea, în special pe cea tocată;
• Consumaţi lapte, suc de mere și cidru pasteurizat, mai degrabă decât nepasteurizat;
• Spălaţi bine legumele, în special pe cele cu frunze verzi;
• Asiguraţi-vă că tacâmurile și vesela sunt spălate bine cu apă caldă și săpun;
• Depozitaţi separat alimentele din carne și pe cele care nu sunt din carne și folosiţi suprafețe de tăiat separate;
• Respectaţi regulile de igienă a mâinilor – o bună igienă presupune spălarea temeinică a mâinilor cu apă caldă și săpun în mod regulat, în special după ce folosiţi toaleta, după ce schimbaţi scutecele, înainte și după ce preparaţi alimentele și după ce atingeţi animalele.