Multe s-au scris despre acest subiect. Cred că fastingul este cea mai la modă dietă. Mai toată lumea a ajuns să știe câte ceva despre asta. Mulți l-au încercat, dar cred că și mai mulți încă se documentează. Sunt curioși, dar parcă nu știu de unde să înceapă și se tem să nu-și aducă dezechilibre în corp.
Dacă majoritatea dietelor de care am auzit se concentrau pe ce să mâncăm și să nu mâncăm, mâncatul intermitent (Intermittent Fasting, IF) ne golește un pic mintea de toate listele de alimente și ne învață că e mai important să mâncăm într-o anumită perioadă de timp decât ce mâncăm în acea perioadă de timp. Ne învață că e bine să lăsăm pauza mai lungă între mese decât am fi făcut-o în mod normal.
Sigur că atunci când vine vorba de mâncat sănătos sau de sănătatea noastră, global vorbind, lucrurile nu prea au cum să fie atât de simple. Sigur că dacă mănânci fast food în intervalul de ore în care poți mânca, nu o să fie la fel de sănătos ca și cum ai avea o masă completă. Dar dacă mănânci fast food doar în 8 ore pe zi versus 16 ore cât mâncai înainte, tot o să fii un pic mai sănătos.
Ideea pauzei lungi între mese este de a nu supraincarca digestia și a lăsa timp corpului să-și facă singur curat prin “rafturi”, de a avea energia necesară ca sistemul nostru imunitar să detecteze și apoi să anihileze eventualii musafiri nepoftiți. E de la sine înțeles că dintr-o uzină ce funcționează la program redus vor rezulta și deșeuri mai puține.
Sunt lucruri de fapt pe care noi le știam. Dacă nu uităm la cum mâncau oamenii acum 50 de ani și cum mâncăm astăzi, e de la sine înțeles de ce suntem mai obezi și mai bolnavi. Porțiile mai mari, dependența de ecrane, faptul că ne culcăm la ore cât mai târzii, că nu percepem ieșitul din casă fără a mânca sau a bea ceva sunt toate modalități prin care înghesuim mai multe calorii care nu mai apucă să fie consumate.
Într-un mod puțin hilar, când am auzit pentru prima dată de acest mod de a mânca, m-am gândit imediat la bunica mea care prin faptul că de cum venea anotimpul rece și se întuneca devreme, nu mai mânca după ora 16 până a doua zi și ținea de fapt fasting intermitent. M-am gândit imediat că fastingul atunci a fost inventat, că îl avem de fapt în sânge, în memorie, dar prin faptul că stilul nostru de viață s-a schimbat atât de mult l-am uitat.
Sunt foarte multe modalități prin care poți ține fasting intermitent. Asta înseamnă de fapt a alterna numărul de calorii pe care îl dai corpului tău. Fie că alegi să mănânci în 8 ore și să lași pauza de 16 ore sau că îți alegi 2-3 zile pe săptămână în care ai 1 masă sau 2, fie că reduci aportul alimentar cu 500 kcal în anumite zile. Ce faci de fapt este să îți ții corpul într-o stare de permanentă adaptare, să-l ții “viu”. Se știe că asta îl face să consume mai multe calorii și să-și folosească rezervele mai degrabă decât a le menține.
Câteva recomandări pe care îmi permit să vi le fac:
- începe gradual. Oricât de la modă ar fi aceste șocuri pe care să le dăm metabolismului, corpul are o rezistență în ceea ce privește măsurile drastice luate. Ia-o ușor, bland, gradual, observă-ți starea de panică și încearcă să faci atât cât simți că poți duce;
- dacă ai o relație nesănătoasă cu mâncarea, dacă ai trecut prin episoade de bulimie sau anorexie, nu te juca cu această dietă. Nu e ușor de dus faptul că nu poți mânca într-o anumită perioadă. Perioada în care poți mânca îți poate crea panică și poți mânca de teama de a nu simți foamea mult mai mult decât o făceai înainte. Asta o să ducă la îngrășat, iar relația ta cu mâncarea o să fie și ea viciată;
- contează ceea ce mănânci în timpul acestei diete. Alege alimente sănătoase, mănâncă din toate grupele alimentare. Grupele care dau sațietate pe termen lung sunt proteinele animale și grăsimile sănătoase. Include-le în dieta ta ca să nu ai disconfort în perioada în care nu mănânci;
- nu suprapune o altă dietă și nu-ți propune să fii Superman. Sunt perioade în viața noastră în care ne supărăm cumva pe noi și toate greșelile făcute și atunci ne apucă un exces de zel care mai mult rău ne face decât bine. Să vrei să fii și vegetarian, să ții și fasting, eventual să-ți și gătești toate mesele acasă sunt schimbări mult prea mari deodată și îți garantez că dacă nu îți iei cumva concediu ca să faci toate astea, o să obosești foarte repede și o să abandonezi tot. Nu uitați că oamenii se schimbă greu. Poate cumva, deloc. Ne schimbă evenimentele traumatice și ne mai putem schimba noi atunci când vrem cu adevărat asta. Ca să-ți schimbi relația cu mâncarea, convingerile cu care ai trăit o viață necesită mult timp, ani și e ceva ce se perfectionează toată viața. Dă-ți timp!;
- dacă faci efort fizic susținut e posibil să nu ai energie suficientă fără a te alimenta măcar cu câteva ore înainte de sesiunea de antrenament. Am resimțit pe mine efectele unui fasting ce presupunea să nu mănânc nimic după ora 15 până a doua zi și alergarea a 21km a doua zi dimineața. Nu e nimic rău în a încerca diverse lucruri cu noi, dar este esențial să ne observăm reacțiile în timp;
- deși aparent nu există o legătură, știu diverse cazuri sau cel puțin foarte mult mediatizate de oameni care țin post negru sau post cu apă zile în șir. Nu știu de ce se asociază cu postul intermitent, dar e o practică uzuală. Am citit mult despre asta și sunt postări care îmi apar pe Facebook cu sute de comentarii. Oamenii care spun că se simt excelent deși n-au mâncat de săptămâni. Înainte să credeți orice citiți gândiți-vă că nu vă puteți baza 100% pe aceste povești. Până nu stați în casă cu un asemenea om ca să-i știți fiecare mișcare și masă nu puteți garanta că ceea ce spune este veridic. Nu încercați asta singuri acasă! 🙂
- nu uitați de hidratare în perioada de timp în care nu mâncați. Apa, cafeaua neagră, ceaiurile neîndulcite sunt permise!
- dacă aveți sub 18 ani, dacă alăptați sau sunteți însărcinată, dacă aveți diabet sau alte probleme de sănătate și luați tratament în acest sens întrebați și medicul despre intențiile voastre;
- printre beneficiile acestui mod de a mânca se numără reducerea procesului inflamator din organism, îmbunătățirea memoriei și concentrării, poate fi un stil de a mânca pe termen lung și foarte lung dacă vă simțiți bine și vi se potrivește.
- În final vă mai spun că indiferent de orice se scrie la modă despre mâncat, de toate denumirile, de schemele, de orice subiect de discuție pe tema asta, mâncarea e în noi. Este o amprentă mult prea personală ca să poată fi asemănătoare de la o persoană la alta, este emoție, este primul nostru contact cu mama și cu viața, este modul de a mânca al strămoșilor noștri. Avem în noi toate răspunsurile pe care le căutăm de o viață. Ne trebuie doar un pic de timp de a căuta în noi, de liniște și de bunătate să înțelegem că nu e nimic în neregulă cu noi. Vă doresc să aveți parte de toate cele de mai sus și să faceți pace în voi și farfuriile voastre!
Tania Fântână este Nutriționist Dietetician
3 comentarii