Ce este Fioroasa, drona ucrainenilor care distruge rafinăriile din Rusia

O dronă cu rază lungă de acțiune, produsă în Ucraina, este responsabilă pentru marea majoritate a atacurilor ucrainene împotriva rafinăriilor de petrol rusești, potrivit unui nou raport. Liutyi (Fioroasa) a fost dezvoltată ca răspuns al Ucrainei la aparatul iranian Shahed, drona ieftină dar eficientă folosită de forțele lui Vladimir Putin pentru a ataca ținte civile și militare ucrainene.

Atacuri reușite

Începând cu toamna trecută, ucrainenii au folosit în mai multe rânduri aparate fără pilot împotriva rafinăriilor din Rusia, într-o campanie ce vizează infrastructura petrolieră și, implicit, economia federației. Atacurile s-au intensificat în acest an.

Forțele guvernului de la Kiev au vizat în mod constant rafinăriile de petrol ale Rusiei cu drone cu rază lungă de acțiune, diminuând exporturile de petrol ale federației în speranța de a reduce resursele pe care Moscova le poate canaliza în efortul său de război. De altfel, mai multe rafinării din Rusia și-au pierdut o parte din capacitatea de producție după atacurile ucrainene.

De exemplu, la mijlocul lunii martie, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a atacat simultan cu drone trei rafinării de petrol din Rusia – la Riazan, Kstovo (regiunea Nijni Novgorod) și la Kirișii (regiunea Leningrad), a declarat o sursă din cadrul serviciilor de informații ucrainene.

“Implementăm în mod sistematic o strategie detaliată pentru a reduce potențialul economic al Rusiei. Sarcina noastră este de a priva inamicul de resurse și de a reduce fluxul de bani din petrol și combustibil pe care Rusia îl trimite direct la război, pentru a ne ucide cetățenii,” a afirmat sursa citată, adăugând că uzinele atacate se numără printre primele cinci cele mai mari din Rusia.

Autoritățile din regiunea Riazan au raportat că instalația din localitate a fost atacată de o dronă, care a provocat un incendiu. Patru ore mai târziu, autoritățile au anunțat că incendiul a fost stins.

Cu o zi înainte de atacul de la Riazan, dronele au atacat o rafinărie din regiunea Nijni Novgorod și un depozit de petrol din Orel. Acolo au izbucnit incendii puternice după ce instalațiile au fost vizate de aparate fără pilot ucrainene (UAV).

De asemenea, guvernatorul regiunii Leningrad a anunțat că o dronă a încercat să atace o rafinărie de petrol din apropierea orașului Kirișii. Drona ar fi fost doborâtă de apărarea antiaeriană a rușilor.

După doar două zile de la acele atacuri, dronele trimise de forțele Kievului au lovit o rafinărie de petrol din Kaluga, la sud-vest de Moscova. Surse rusești au afirmat că instalația a fost vizată de trei drone, provocând pagube unor echipamente. Potrivit surselor de la Kiev, atacul a fost opera celor din agenția de spionaj militară ucraineană GUR.

De asemenea, la sfârșitul lunii aprilie, Ucraina a lansat atacuri nocturne cu drone asupra mai multor rafinării de petrol rusești. Ministerul rus al Apărării a declarat atunci că apărarea sa antiaeriană a interceptat două vehicule aeriene fără pilot deasupra regiunii Voronej, la granița cu nord-estul Ucrainei, alta peste regiunea Smolensk, la sud-vest de Moscova, și două peste regiunea de graniță Belgorod, aproape de Ucraina.
De partea sa, agenția ucraineană de știri Ukrinform, citând o sursă SBU, a scris că serviciul de securitate ucrainean a lovit două depozite de petrol din regiunea Smolensk cu drone kamikaze.

Iar după două zile, drone ucrainene au lovit două rafinării de petrol ruseşti şi un aerodrom militar, într-un atac nocturn de mare anvergură, a declarat o sursă din apărarea ucraineană, citată de AFP.

Ucraina a lovit “instalaţii tehnologice-cheie” în două rafinării în regiunea Krasnodar (sud).

Autorităţile ruse au anunţat anterior un incendiu la o rafinărie în oraşul Slaviansk-pe-Kuban. Presa de stat rusă a relatat că instalaţia şi-a întrerupt parţial producţia după atacul efectuat de 10 drone.

Comentând pe marginea acestor atacuri încununate de succes, Federico Borsari de la Centrul pentru Analiza Politică Europeană a afirmat: “Ucraina continuă să aibă succese importante cu atacurile sale cu drone împotriva infrastructurii de petrol și industriale rusești.”

“Depozitele de combustibil deteriorate și capacitatea redusă de procesare și distribuție a combustibilului înseamnă întârzieri și provizii reduse pentru unitățile de asalt mecanizate rusești care încearcă să atace în zone cheie,” a completat expertul.

Comentariile lui Borsari au evidențiat modul în care Ucraina și-a crescut substanțial capacitățile de drone de la începutul războiului. Amploarea eforturilor ucrainene a fost ilustrată de altfel de unul dintre cele mai spectaculoase atacuri de acest fel: bombardarea rafinăriei Taneco a lui Tatneft din Tatarstan, o instalație aflată la mai mult de 1.200 de kilometri de granița cu Ucraina.

Succesul Fioroasei

Potrivit Ukrainska Pravda, o dronă cu rază lungă de acțiune produsă în Ucraina este responsabilă pentru marea majoritate a acestor lovituri de succes împotriva rafinăriilor de petrol rusești.

Liutyi a fost dezvoltată drept răspunsul Ucrainei la drona iraniană Shahed, pe care Rusia a lansat-o în mod constant împotriva infrastructurii militare și civile ucrainene.

Potrivit publicației, se crede că Fioroasa se află în spatele a 80% din toate atacurile de succes cu drone pe teritoriul Rusiei, multe dintre ele la sute de kilometri în interiorul granițelor federației.

Ukrainska Pravda a scris că Liutyi a avut un început nefavorabil.

Aparatul a fost dezvoltat de Ukroboronprom fără sprijinul inițial al statului ucrainean. Designul său mare și greoi a fost privit cu scepticism de parlamentarii din Rada de la Kiev. “Ca să fiu sincer, nimeni nu a crezut cu adevărat în această dronă,” a declarat un deputat din comisia de apărare a Ucrainei.

În timpul unuia dintre primele teste, efectuate în aprilie 2023, operatorii au pierdut pentru scurt timp controlul asupra uneia dintre drone, care aproape a lovit centrul de control din care a fost lansat. Drona fusese programată să atace Insula Șerpilor.

După doar un an însă, ucrainenii au perfecționat capacitățile dronei, folosind-o într-o campanie concertată de lovituri transfrontaliere regulate în împotriva rafinăriilor de petrol ale Rusiei.

“Ca să fiu sincer, nimeni nu a crezut cu adevărat în această dronă. E mare, vizibilă pe radare. La vremea aceea, rușii deja doborau Bayraktar-urile noastre (dronele de atac), așa că exista foarte puțină încredere în propria noastră dezvoltare, făcută de la zero, fără experiență. Și după ce (producătorii) aproape că și-au lovit propriul centru de comandă cu drona, mulți pur și simplu au ridicat din umeri în fața acestui proiect,” a afirmat parlamentarul de la Kiev.

Primul atac reușit a avut loc la 3 mai 2023, când o dronă kamikaze Liutyi a lovit un depozit de petrol din satul rusesc Volna din Peninsula Taman, în Krasnodar Krai. (https://www.pravda.com.ua/eng/news/2023/05/3/7400406/) “În momentul în care rafinăria a luat foc, a început epoca lui Liutyi. Ucraina a obținut nu doar o altă dronă, ci și capacitatea de a transmite ‘salutări de foc’ precise țintelor aflate la o distanță de peste 1.000 de kilometri,” a scris publicația.

Potrivit informațiilor, Liutyi – care arată ca un avion în miniatură – poate călători până la 1.000 de kilometri, are o anvergură a aripilor de aproximativ șase metri, măsoară circa 4 metri și poate transporta o sarcină explozivă de 50 kg. Viteza de deplasare a vehiculului este de 150 de km/h. În momentul impactului cu ținta, șrapnele sunt împrăștiate pe o distanță de 400-500 de metri.

Defense Express a scris că o altă dronă, Ninja, poate atinge ținte chiar la 1.500 de kilometri, dând ca exemplu atacul asupra rafinăriei de petrol Neftekhim Salavat a Gazprom din Bașkiria.

Aceasta este una dintre cele mai mari instalații de rafinare a petrolului din Rusia, care procesează 10 milioane de tone de țiței pe an. Atacul ar fi implicat două aparate fără pilot.

În afară de Liutyi și Ninja, Ucraina mai are drone cu o rază de atac de 800 km, respectiv Bober – dezvoltat datorită proiectului Black Box, finanțat în mod participativ, și cunoscut pentru loviturile asupra orașului Moscova – sau Morok operat de SBU. “Cu toate acestea, în ceea ce privește raportul preț/calitate/gamă/acuratețe, Liutyi conduce cu încredere,” a scris Ukrainska Pravda.

Momentul de cotitură al aparatului pare să fi fost un atac împotriva unui depozit de petrol din St. Petersburg, în ianuarie 2024. (https://www.pravda.com.ua/eng/news/2024/01/18/7437771/)

Din acel moment, comenzile pentru această dronă au început să curgă. În acest moment, “Liutyi este folosit de mai mult decât de agenții speciale și de informații din Ucraina. Chiar și Forțele Aeriene ucrainene au plasat recent o comandă mare și pregătește grupuri de operatori pentru aceste aparate fără pilot.”

Campania continuă

Așa cum am precizat într-un material recent, atacurile ucrainene împotriva structurii petroliere a Rusiei nu sunt însă privite cu ochi buni de Administrația Biden.

În martie, Financial Times a relatat că SUA au cerut Ucraina să-și oprească atacurile asupra rafinăriilor de petrol ale Rusiei de teama unor creșteri ale prețului petrolului la nivel mondial, precum și din cauza risculului unor represalii ruse, inclusiv a unor instalații energetice din țări occidentale.

Financial Times a relatat că avertismentele repetate de la Washington au fost transmise oficialilor din SBU și GUR. (Ambele unități de informații și-au extins în mod constant propriile programe de drone pentru a lovi ținte rusești pe uscat, pe mare și în aer).

O sursă a declarat că Casa Albă este frustrată de atacurile cu drone ucrainene care au lovit rafinăriile de petrol, terminalele, depozitele și instalațiile de depozitare din vestul Rusiei, afectând capacitatea sa de producție de petrol.

Team Biden nu privește cu ochi buni atacurile ucrainene împotriva industriei de petrol din Rusia nu doar din cauza riscului de represalii rusești împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei sau a Occidentului.

Potrivit comentatorilor de peste ocean, preocupările Administrației de la Washington în această chestiune arată neliniștea că atacurile care împiedică mașina militară a Moscovei pot avea repercusiuni asupra campaniei președintelui Joe Biden.

Casa Albă democrată se teme că atacarea instalațiilor energetice ale Rusiei, cu cel puțin 25 lovite în acest an, ar putea duce la creșterea prețurilor globale la petrol înainte de alegerile din SUA, unde inflația și costurile la pompele de benzină sunt subiecte sensibile din punct de vedere politic.

“Nimic nu-l îngrozește mai mult pe un președinte american în exercițiu decât o creștere a prețurilor la pompe în cursul unui an electoral,” a declarat Bob McNally, președintele grupului de consultanță Rapidan Energy și fost consilier energetic la Casa Albă.

În ciuda îngrijorărilor aliaților săi – în primul rând, al Statelor Unite – că loviturile ar putea destabiliza partenerii petroliferi globali și ar provoca Rusia, Ucraina continuă să atace rafinăriile din federație – iar efectele par să dea roade, a scris Business Insider.

În februarie, Rusia a anunțat o interdicție de șase luni la exportul de benzină, interdicția fiind menită să prevină penuria și creșterea prețurilor pe piața internă. Interdicția a început la 1 martie și va dura până la 31 august.

De partea sa, Ucraina a susținut că atacurile sale au redus producția și procesarea petrolului rusesc cu 12%.

În acest context delicat, ucrainenii continuă să atace instalațiile petroliere ale rușilor, iar Liutyi joacă un rol crucial în aceste raiduri devastatoare. In ciuda unui inceput dificil, Fioroasa și-a demonstrat din plin eficiența si provoaca panica in industria petroliera a Rusiei.

Surse: Ukrainska Pravda, Business Insider, Kyiv Independent, BBC, Reuters, Newsweek, Politco, Al Jazeera