Ce este Găgăuzia, regiunea autonomă în care Rusia ar putea provoca tulburări sociale: o enclavă cu populație turcică, vorbitoare de rusă, controlată politic de Moscova

Serviciul de informații al Republicii Moldova a avertizat că Rusia va încerca să genereze crize și ciocniri sociale, pentru a instiga la ură interetnică în Autonomia Găgăuză și Transnistria pentru a destabiliza Moldova. La doar o zi distanță, șefa Găgăuziei a mers la Moscova, unde i s-a plâns lui Putin în legătură cu presupusele ”presiuni” asupra sa. Dar ce este Găgăuzia?

Autonomia Găgăuză este o regiune din sudul Republicii Moldova, la granița cu Ucraina. La est, Autonomia Găgăuză se mărgineşte cu regiunea Odesa. Găgăuzia are statut de autonomie din 1995, cu instituții proprii, în interiorul Republicii Moldova. Teritoriul Găgăuziei se situează în stepa Bugeacului și are o suprafață de aproximativ 1500 de km pătrați (mai puțin de jumătate din suprafața județului Giurgiu).

După destrămarea URSS, Rusia a continuat rusificarea găgăuzilor prin intermediul propagandei și al politicienilor loiali. În pofida ajutorului masiv primit din UE, România și SUA, rezultatele alegerilor din Găgăuzia arată că populația acestei regiuni votează masiv partidele pro-ruse. În regiune toți vorbesc limba rusă iar sursele de informare ale găgăuzilor sunt cele în limba rusă. Aceasta se explică prin faptul că, în perioada sovietică, regimul nu a permis activitatea niciunei școli în limba găgăuză, ceea ce a făcut ca limba rusă să devină principala limbă vorbită.

În Găgăuzia s-au păstrat multe dintre vestigiile arhitectonice ale URSS, precum statuile lui Lenin.

Regiunea are 155.000 de cetăţeni, potrivit statisticilor oficiale, și este locuită preponderent de o populație vorbitoare de limbi turcice, apropiată de poporul turc, dar de religie creștină.

Capitala regiunii este Comrat, acolo unde au sediul organele de conducere, printre care și Adunarea Populară (parlamentul local). Comrat este situată la 100 km sud de Chișinău.

Bașcanul Găgăuziei (adică șeful executiv al regiunii) este Evghenia Guțul, susținută de oligarhul fugar Ilan Șor. Guțul s-a remarcat prin discursul anti-occidental și pro-rus.

Mișcările separatiste care au rupt Moldova în două la începutul anilor ’90 au început din Găgăuzia, potrivit Deutsche Welle. Pentru a bloca posibila unire a Moldovei cu România, pe 17 august 1990, la Comrat, a fost proclamată ilegal „republica autonomă găgăuză”, în componența Uniunii Sovietice. Au urmat confruntări între forțele constituționale și cele ale „republicii autonome găgăuze”. Acestea au durat până în 1994, când, spre sfârșitul anului, Parlamentul a votat legea cu privire la statutul special al Autonomiei Găgăuze. Legea stabilește că în regiune funcționează trei limbi oficiale: găgăuza, româna și rusa.

Deși nu este o enclavă separatistă precum Transnistria și activează în câmpul constituțional al Republicii Moldova (în baza legii din 1994 cu privire la statutul special al Autonomiei Găgăuze), regiunea are propriul guvernator, propriul parlament (Adunarea Populară) și propriul executiv. Nu transferă nici un ban din impozitele și taxele locale la bugetul central al țării, dar primește transferuri de la Guvern la fel ca oricare altă unitate teritorial-administrativă.

Cei mai mulți locuitori sunt turci creștini, vorbitori de limbă rusă și turcă. În perioada 1806-1812, când Basarabia (actuala Republică Moldova) a fost ocupată de Imperiul Rus, confruntându-se cu un exod masiv al tătarilor din sudul regiunii, rușii au dispus recolonizarea acestor zone cu găgăuzi (de religie ortodoxă) aduși din estul Bulgariei. Așa au apărut sate precum Avdarma, Congaz, Comrat, Tomai, Cișmichioi, care anterior erau localități locuite de tătarii nogai, arată Deutsche Welle.