G4Media.ro

Ce evenimente ar putea da peste cap cursa Biden- Trump pentru Casa…

Sursa foto: © Theaphotography | Dreamstime.com

Ce evenimente ar putea da peste cap cursa Biden- Trump pentru Casa Albă?

Un nou conflict internațional care va necesita implicarea armatei Statelor Unitre, intrarea economiei americane în recesiune sau condamnarea lui Donald Trump în dosarul privind cumpărarea tăcerii unei actrițe de filme porno – proces care se desfășoară în prezent în New York – sunt câteva dintre evenimentele care ar putea agita cursa electorală pentru Casa Albă din această toamnă, susțin comentatorii de peste ocean. Americanii vor fi chemați la urne în luna noiembrie pentru a alege, printre altele, și cine va fi conduce SUA și lumea liberă în următorii patru ani.

Deja vu electoral

Competiția pentru Biroul Oval din acest an este o reeditare a cursei din 2020, după ce Joe Biden și Donald Trump s-au instalat confortabil în fruntea listelor de candidați prezidențiabili din Partidul Democrat, respectiv Partidul Republican. Cei doi politicieni nu mai așteaptă decât convențiile naționale ale partidelor lor pentru a primi binecuvântarea oficială pentru Casa Albă, alegerile urmând să aibă loc la 5 noiembrie.

Biden și Trump vor fi desemnați de către delegații din fiecare formațiune politică. Delegații sunt o parte esențială a procesului de numire la președinție în Statele Unite. În timp ce alegătorii din toată țara vor vota pentru candidații lor preferați, candidații sunt selectați de delegați la convențiile naționale ale partidului.

Delegații sunt persoane care își reprezintă statele sau districtele la convenția națională a partidului lor, aceștia putând fi orice persoană afiliată la Partidul Democrat sau Republican – incluzând adesea lideri de partid, activiști și voluntari. Membrii Congresului, guvernatorii și foștii președinți acționează, de asemenea, ca delegați.

Candidații primesc delegați în majoritatea statelor pe baza rezultatelor la alegerile primare și în cele de tip caucus.

În tabăra republicană, fostul președinte Trump are în prezent 2.016 delegați, depășind deja numărul necesar de 1.215 delegați pentru a obține nominalizarea formațiunii la președinția Statelor Unite. Convenția Națională a republicanilor se va desfășura în iulie în Milwaukee (Wisconsin). Republicanii au de alocat în total 2.429 de delegați, iar votul în alegerile republicane durează până în luna iunie.

De partea sa, președintele Biden are până acum 3.397 de delegați și, dacă nimic nu se schimbă, va fi nominalizat oficial candidatul Partidului Democrat pentru Casa Albă la Convenția Națională a formațiunii de stânga care va avea loc în Chicago (Illinois) în august.

Un candidat are nevoie de 1.976 de delegați dintr-un total de 3.936 pentru a obține nominalizarea democraților la președinția Statelor Unite.

În acest moment, sondajele de opinie indică faptul că un meci Biden-Trump 2.0 va fi o cursă foarte strânsă. Președintele Biden se află în urma lui Trump cu aproximativ 1,2 puncte procentuale în media sondajelor de opinie naționale, ceea ce îl plasează cu aproximativ șase puncte în urmă față de locul în care se afla în ziua alegerilor din 2020.

Astfel, agregatorul de sondaje RealClearPolitics arăta joi la prânz că Trump era cotat la 46,1% în media sondajelor naționale, în timp ce Biden avea 44,9%, cu o diferență de 1,2% între ei, după ce democratul a pierdut teren semnificativ în rândul alegătorilor negri, hispanici și asiatici. În mod surprinzător, Trump pare să fi câștigat mai mult teren printre alegătorii negri și hispanici cu studii universitare decât cu membrii mai puțin educați ai acestor grupuri.

De asemenea, Trump și-a sporit sprijinul mai mult în rândul femeilor decât al bărbaților.

În plus, republicanul avea un avantaj de 3,1 puncte procentuale în fața democratului în statele swing, considerate cruciale în bătălia electorală, respectiv 47,7% față de 44,6%, potrivit sondajului citat.

Astfel, Trump conduce în toate cele șapte state unde se consideră că se va da lupta finală între el și democrat: 48% la 47,5 % în Wisconsin (+0,5%), 48,3% la 43,3% în Arizona (+5%), 48,8% la 45% în Georgia (+3,8%), 46% la 44,8% în Michigan (+1,2%), 47,5% la 45,7% în Pennsylvania (+1,8%), 48,2% la 42,8% în Carolina de Nord (5,4%) și 47,3% la 42,8% în Nevada (+4,5%).

Perturbări în prag de alegeri

Comentând pe marginea cursei electorale din acest an pentru președinția Statelor Unite, The Hill a scris că traseul electoral al unui candidat este rareori lin, evoluții neașteptate putând da peste cap competiția pentru Casa Albă inclusiv în ultimele sale etape.

În timp ce președintele Biden și fostul președinte Trump și-au asigurat cu ușurință delegații necesari pentru a obține nominalizările partidelor lor, iar cursa a decurs în mare măsură conform anticipațiilor, un eveniment, o criză sau o schimbare radicală – sau chiar mai multe – ar putea modifica semnificativ competiția dintre cei doi în cele mai puțin de șase luni rămase până la scrutinul din noiembrie. Printre altele, o criză internațională, alunecarea economiei Statelor Unite în recesiune sau problemele legale ale lui Trump se numără printre posibilele răsturnări de situație care ar putea zgudui cursa prezidențială americană în lunile următoare.

# Problemele de sănătate îi obligă pe Biden, pe Trump sau pe amândoi să iasă din cursă

Biden, la 81 de ani, și Trump, care va avea 78 de ani în ziua alegerilor, sunt cei mai bătrâni nominalizați la președinție de către cele două partide majore din Statele Unite.

Luni de zile, scena politică americană a fost dominată de discuțiile despre faptul că democrații și/sau republicanii ar putea nominaliza politicieni mai tineri pentru cea mai importantă funcție din SUA și din lume. În timp ce aceste comentarii au dispărut aproape complet, un eveniment de sănătate care ar forța ieșirea din cursă a unuia sau a ambilor candidați înainte de alegerile noiembrie nu pare de neconceput.

Ambii candidați au insistat deseori că au capacitatea de a servi ca președinte pe fondul întrebărilor despre sănătatea lor fizică și psihică.

În februarie, medicul lui Biden a scris, în urma unui examen fizic al președintelui, că democratul este “apt pentru serviciu” și nu are nicio afecțiune nouă de sănătate.

În aceeași lună însă, procurorul special Robert Hur a pus la îndoială memoria şi capacitatea președintelui de a-şi aminti date şi evenimente într-un raport devastator întocmit în urma anchetei referitoare la gestionarea de către democrat a unor documente clasificate după încheierea mandatului de vicepreşedinte la Casa Albă.

În timp ce democrații s-au grăbit să-l apere pe președintele Biden, republicanii au cerut nu doar ca liderul din Biroul Oval să fie supus unui test cognitiv, ci și ca membrii cabinetului său să ia în considerare îndepărtarea lui din funcție, argumentând că nu mai este capabil să conducă țara într-o perioadă în care America, și lumea, se confruntă cu crize multiple.

Astfel, procurorul Hur a scris în raport că memoria lui Biden a fost “semnificativ limitată” atunci când a fost interogat de membrii echipei sale de investigatori.

Hur a explicat că “lipsa de atenție și vigilență ale președintelui demonstrează de ce foștii oficiali nu ar trebui să păstreze materialele clasificate nesecurizate acasă și să le citească cu voce tare altora, dar jurații ar putea concluziona că acțiunile domnului Biden au fost neintenționate.”

“Am luat în considerare faptul că, la proces, domnul Biden s-ar prezenta probabil în faţa unui juriu, aşa cum a făcut-o în timpul interviului nostru cu el, ca fiind un om în vârstă agreabil, bine intenţionat, cu o memorie slabă,” a scris Hur.

Raportul lui Hur, fost procuror pentru statul Maryland, numit în funcție de Trump, a indicat că Biden a avut probleme în a-și aminti când a început și s-a încheiat mandatul de vicepreședinte al Statelor Unite și nu și-a putut aminti când a murit fiul său, Beau.

De partea sa, medicul lui Trump a publicat o declarație în noiembrie trecut în care spunea că republicanul se află într-o “stare de sănătate excelentă,” testele sale de laborator se încadrează în “limitele normale de sănătate,” iar examenele lui cognitive au fost “excepționale.” Dar nota doctorului a fost considerată “vagă” de comentatori și nu a oferit detalii specifice despre ceea ce au arătat testele de laborator.

The Hill a scris că niciunul dintre cei doi lideri politici nu are o condiție medicală semnificativă diagnosticată public, dar un eveniment medical major rămâne o posibilitate atât pentru Biden, cât și pentru Trump, așa cum au experimentat în trecut chiar și președinții americani mai tineri decât cei doi candidați prezumtivi pentru Casa Albă 2024.

# Un conflict internațional mai larg

Crizele internaționale sunt deja un fundal al cursei prezidențiale din acest an, cu două conflicte majore în curs: Rusia-Ucraina, respectiv Israel-Hamas. Și în ciuda faptului că trupele americane nu sunt implicate direct în niciunul dintre conflicte, efectelee politice ale crizelor sunt vizibile.

De luni de zile, Administrația Biden a solicitat insistent republicanilor din Congres să aprobe sprijinul financiar suplimentar pentru Ucraina în războiul său împotriva Rusiei, înainte ca pachetul de ajutor să treacă luna trecută.

În a doua parte a lunii aprilie, Statele Unite au aprobat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Kiev, gest demonstrativ puternic din partea americanilor privind sprijinul acordat Ucrainei. Circa 14 miliarde de dolari din acest pachet ar ajuta Ucraina să cumpere sisteme avansate de armament şi alte echipamente de apărare.

Votul fusese amânat luni de zile de către republicani, o mare parte dintre ei insistând ca banii să fie folosiți în schimb pentru securizarea graniței dintre SUA și Mexic.

În același timp, Biden se confruntă cu o situație dificilă în ceea ce privește războiul din Orientul Mijlociu dintre Israel și organizația teroristă Hamas. Speranțele președintelui democrat de a se baza pe coaliția care l-a propulsat în Biroul Oval în 2020 sunt amenințate în contextul în care mișcarea de protest împotriva Israelului – văzută de mulți drept nu doar profund antisemită, ci și antiamericană și pro-Hamas – se răspândește în campusurile universitare americane, cu sute de arestări și confruntări violente între taberele pro-palestiniene și pro-israeliene. Problemele sunt amplificate și de faptul că partea radicală din Partidul Democrat își declară pe față susținerea pentru protestatari.

Criticii strategiei lui Biden au organizat, de asemenea, un efort de a vota “neangajat” ca protest împotriva liderului de la Casa Albă în cadrul alegerilor primare din Partidul Democrat.

Așa cum s-a întâmplat de exemplu în Michigan, în februarie, când președintele Biden a câștigat alegerile primare democrate, însă s-a confruntat cu un vot de protest semnificativ față de sprijinul puternic al SUA pentru Israel în războiul cu Hamas. Cei “neangajați” au depășit așteptările, adunând 13% din voturi.

Până acum, ambele conflicte nu au atras implicarea directă a Statelor Unite. Însă dacă ele s-ar extinde – de exemplu, dacă Rusia ar ataca o țară NATO sau Iranul s-ar implica mai mult în războiul Israel-Hamas -, participarea militară directă a americanilor ar putea fi considerată necesară.

În funcție de viziunea publicului asupra conflictului, acest tip de dezvoltare ar putea să dea un impuls sau, dimpotrivă, să scurcircuiteze campania lui Biden pentru un al doilea mandat de președinte.

# Un candidat terț câștigă teren

În ciuda faptului că candidații terți sau independenți nu trec de câteva procente în cele mai multe sondaje de opinie, ambele partide majore au trecut recent la ofensivă împotriva lui Robert F. Kennedy Jr., care este uneori cotat la puțin peste 10% în preferințele alegătorilor.

Comitetul Național Democrat a format o echipă care să confrunte riscurile candidaților terți și independenți care candidează în acest an. De asemenea, Trump și-a îndreptat recent atenția către Kennedy, numindu-l “o capcană democrată” și “nu un candidat serios.”

Într-o analiză recentă, influentul think-tank liberal Brookings Institution a reamintit că, în 2016, candidații independenți și terți au primit șase la sută din votul popular național, împiedicând-o pe Hillary Clinton să consolideze forțele anti-Trump din spatele candidaturii sale. Ea a obținut atunci doar 48% din voturi, permițându-i lui Trump să câștige în Colegiul Electoral cu 46%.

De asemenea, în 2020, candidații terți și independenți au strâns mai puțin de două procente din voturi, permițându-i lui Joe Biden să unifice opoziția împotriva lui Trump și să câștige cu peste 51% din voturi.

Brookings a scris că cursa pentru 2024 va fi diferită. Pe de o parte, nemulțumirea larg răspândită a americanilor față de ambii candidați ai partidelor majore (Biden și Trump) a deschis un spațiu pentru mai multe alternative și există șanse ca acei candidați care nu fac parte din partidele majore să primească o cotă mult mai mare din votul popular decât în urmă cu patru ani.

Pe de altă parte, sondajele actuale sugerează că efectul net al acestor candidaturi ar putea fi aproape de zero. La nivel național, o comparație a sondajelor recente care au evaluat atât cursa între Trump și Biden, cât și cursa în cinci, incluzându-i aici pe Robert F. Kennedy Jr., candidata Partidului Verzilor, Jill Stein, și independentul Cornel West, nu arată diferențe semnificative: Trump îl conduce pe Biden cu 0,4% în cursa în doi, dar este în urma lui cu 0,2% într-o competiție în cinci.

Analiștii cred că, ca și candidați de stânga, Stein și West sunt mai susceptibili să ia voturi de la Biden, în timp ce unele voci sugerează că Kennedy va lua voturi de la Trump. De exemplu, un sondaj Quinnipiac realizat între 18 și 24 aprilie a constatat că RFK Jr. a atras sprijinul a 12% dintre alegătorii care l-au susținut pe Trump într-o cursă duală cu Biden, comparativ cu șapte procente din susținătorii lui Biden. Prin contrast, Stein și West au atras împreună șase la sută dintre susținătorii lui Biden, față de doar unu la sută din partea lui Trump. Combinați, cei trei candidați independenți au atras câte 13% din fiecare dintre candidații partidelor mari.

În mod similar, un sondaj NBC realizat între 12 și 16 aprilie a constatat că RFK Jr. a atras 15% dintre alegătorii lui Trump, comparativ cu șapte procente dintre alegătorii lui Biden, în timp ce alegătorii lui Stein și West au provenit în mare parte din susținătorii lui Biden.

Același model predomină în statele swing, așa cum arată o comparație a curselor în doi (Trump și Biden) și în cinci. În afară de Pennsylvania, republicanul se află în fala lui Biden peste tot.

Concluzia experților politici este că o creștere a susținerii pentru unul sau mai mulți dintre acești candidați independenți ar putea schimba rezultatele cursei pentru Biroul Oval. Deși șansele lor pentru a câștiga președinția sunt minime, o creștere electorală a oricăruia dintre ei ar putea da peste cap bătălia Biden-Trump.

# Economia SUA se confruntă cu o scădere sau recesiune

Economia este adesea o problemă cheie în campania electorală în alegerile prezidențiale, iar sondajele au arătat că subiectul este o preocupare majoră pentru alegătorii americani în acest an.

Deși șomajul a rămas constant la o rată istoric scăzută – sub 4% – sondajele arată că cei mulți americani sunt pesimiști, mai ales în contextul unei inflației persistente, care a scăzut semnificativ în ultimul an, dar rămâne peste ținta Rezervei Federale de 2%.

Biden a căutat să echilibreze sublinierea succesului administrației sale în menținerea șomajului scăzut cu recunoașterea continuă a prețurilor tot mai mari care cresc costul vieții pentru americani. În timp ce economia rămâne stabilă, aceasta ar putea fi o strategie viabilă.

Dar dacă ar avea loc o scădere economică sau chiar o recesiune, Biden s-ar găsi într-un loc considerabil mai dificil să încerce să-i convingă pe americani de mesajul său economic.

Pe de altă parte, o scădere a inflației care să permită Fed-ului să scadă ratele dobânzilor pentru prima dată în luni de zile ar putea stârni optimismul de care are nevoie președintele, deși experții cred că banca centrală nu va face asta în următoarea perioadă.

Brookings Institution a citat un sondaj Bloomberg/Morning Consult recent care a oferit respondenților o listă de 15 factori care ar putea influența voturile lor și le-a cerut să aleagă primii trei.

Deși opțiunile au variat de la chestiuni tradiționale democratice, cum ar fi locurile de muncă, șomaj și salarii, până la probleme tradiționale republicane, cum ar fi impozitele, cheltuielile guvernamentale și bugetul echilibrat, primele cinci subiecte desemnate de alegători au abordat toate prețurile și costurile, respectiv costurile bunurilor zilnice (62%), cele ale îngrijirii medicale (35%), prețul combustibilului (31%), al locuințelor (27%) și al serviciilor de zi cu zi (25%).

În patru din acești factori, alegătorii au încredere mai mare în Trump decât în Biden că le va rezolva. Democratul a primit note mai bune doar în ceea ce privește costul asistenței medicale.

Analiștii cred că merită remarcate două lucruri: în primul rând, Biden nu poate prevala făcând distincția între economia națională și condițiile mai familiare alegătorilor. Rugați să compare starea economiei sub Biden și predecesorul său, 36% au spus că economia națională este mai bună sub Biden, față de 52% care au spus că a fost mai bună sub Trump. Dar rezultatele au fost similare atunci când alegătorii au fost întrebați despre “statul tău” (35% la 49%), “orașul tău” (34% la 48%) și “situația ta personală” (32% la 51%). Cu alte cuvinte, americanii se simt mai rău din punct de vedere economic sub Biden decât erau sub Trump, atât la nivel național, cât și la cel personal, iar modul în care democratul gestionează economia este sancționat de majoritatea americanilor.

Un sondaj ABC News/Ipsos a confirmat și el că americanii îl arată cu degetul pe Biden pentru problemele economice și financiare cu care se confruntă ei și America.

În al doilea rând, Biden nu-și poate îndeplini sarcinele făcându-i pe alții responsabili pentru starea economiei Statelor Unite. Deși alții au un rol important în acest caz (în special Congresul și corporațiile), mai mulți alegători îl consideră pe președintele Biden “foarte responsabil” pentru condițiile economice decât orice altă instituție. Acest lucru nu ar trebui să fie o surpriză – de la sfârșitul anilor 1920, președinții au fost considerați responsabili pentru economie și nu există niciun motiv să presupunem că 2024 va fi diferit, consideră analiștii Brookings.

# Trump este condamnat sau achitat în dosarul Stormy Daniels

Evenimentul despre care se crede că va influența cel mai mult rezultatul alegerilor din noiembrie este verdictul în procesul privind cumpărarea, de către Donald Trump, a tăcerii unei actrițe de filme porno, care se desfășoară în prezent în New York. Verdictul în acest caz, primul proces penal al unui fost președinte american, este așteptat în câteva săptămâni.

Trump a fost pus sub acuzare în New York City pe 30 martie 2023, sub acuzații care implică o schemă de mușamalizare a acuzațiilor de relații extraconjugale care au apărut în timpul primei sale campanii la Casa Albă, cea din 2016.

Trump a fost investigat șapte ani de biroul procurorului districtual din Manhattan, condus acum de Alvin Bragg, pentru că compania sa a înregistrat drept cheltuieli legale o rambursare către fostul său avocat personal, Michael Cohen, pentru 130.000 de dolari, pe care acesta i-ar fi dat lui Stormy Daniels, pe numele ei real Stephanie Clifford, înainte de alegerile din 2016. Trump ar fi plătit-o pe starleta porno ca să nu vorbească public despre aventura sexuală pe care ar fi avut-o cu magnatul imobiliar cu zece ani înainte, în 2006.

Trump, care neagă aventura cu vedeta porno, i-a rambursat banii lui Cohen, iar compania sa le-a înregistrat drept cheltuieli legale.

Pentru a-l condamna pe fostul președinte, procurorii trebuie să arate nu numai că Trump a falsificat sau a făcut ca înregistrările comerciale să fie înscrise în mod fals, ceea ce ar fi contravenție, ci că a făcut-o pentru a ascunde o altă infracțiune, transformând acuzațiile în infracțiuni.

Donald Trump se confruntă în acest caz cu 34 de acuzații de falsificare a dosarelor de afaceri, o infracțiune pedepsită cu până la patru ani de închisoare.

Liderul republican a pledat nevinovat la toate acuzațiile aduse, criticând procesul său ca fiind “o vânătoare de vrăjitoare” orchestrată de democrați. Procurorul Bragg este democrat, iar judecătorul Juan Manuel Merchan a donat bani Partidului Democrat. De asemenea, fiica magistratului, Loren, conduce o agenție de marketing digital care lucrează cu candidații Partidului Democrat și organizații non-profit.

Trump și aliații săi susțin de altfel că, la fel ca în celelalte trei procese penale în care este implicat, și acest dosar a fost fabricat de stânga americană, aliată cu majoritatea instituțiilor media și giganții tehnologici, pentru a-l împiedica să revină la Casa Albă. Unul dintre argumentele lor este acela că toate cele patru dosare sunt instrumentate de procuori democrați sau numiți de democrați, iar magistrații care prezidează cazurile sunt și ei de stânga.

Cazul Stormy Daniels pare a fi singurul dintre cele patru cazuri cu care se confruntă Trump și care are loc înainte de alegeri. În total, Trump se confruntă cu 91 de acuzații de infracțiune în două tribunale statale și în două districte federale diferite, dintre care oricare ar putea duce la o pedeapsă cu închisoarea. De asemenea, el este vizat de un un proces civil la New York, care ar putea forța schimbări drastice în imperiul său de afaceri, inclusiv închiderea operațiunilor sale în statul său de naștere.

Dacă Trump este condamnat în dosarul Stormy Daniels, acest lucru ar fi fără precedent, dar efectele sunt neclare. Sondajele au fost mixte pentru a stabili dacă o condamnare în acest caz l-ar răni electoral în mod semnificativ pe Trump.

Un sondaj Yahoo News/YouGov recent a constatat că un număr din ce în ce mai mare de alegători independenți cred că dosarul Stormy Daniels implică “o crimă gravă.” Cincizeci și unu la sută din toți alegătorii din sondaj au afirmat că lui Trump nu ar trebui să i se permită să servească din nou dacă va fi condamnat în acest caz, o cifră care include 16% dintre republicani.

Un sondaj publicat la începutul acestui an de Bloomberg și Morning Consult a constatat, de asemenea, că 53 la sută dintre alegătorii din statele cheie swing ar refuza să voteze pentru Trump dacă el ar fi condamnat pentru o infracțiune, iar 55 la sută au spus același lucru în cazul în care Trump ar fi condamnat la închisoare.

Dacă însă Trump este găsit nevinovat, probabil că el se va declara victorios și va susține că acuzațiile au fost motivate politic, așa cum a afirmat constant republicanul. Verdictul din acest caz, indiferent care va fi, va avea cu siguranță efecte importante în ziua scrutinului din noiembrie.

Surse: The Hill, NBC News, AP, RealClearPolitics, Bloomberg, Politico, brookings.edu, justice.gov, ipsos.com, gallup.com

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...